Biserică românească în Most - Cehia

Împlinirea a cinci ani de la întronizarea sa ca Întâistătător al Bisericii Ortodoxe din Ţinuturile Cehiei şi Slovaciei a constituit un binecuvântat prilej pentru Preafericitul Khrystof, Arhiepiscopul de Praga, de a aduce mulţumire Mântuitorului Iisus Hristos, Arhiereul veşnic, pentru toate binefacerile revărsate asupra clerului şi credincioşilor ortodocşi din cele două ţări, în timpul arhipăstoririi sale. În acest sens, sâmbătă, 28 mai, s-a săvârşit Sfinta Liturghie arhierească, în Biserica "Sfinţii Chiril şi Metodiu" din Praga, la care au participat, alături de Preafericirea Sa, o seamă de ierarhi, reprezentanţi ai Bisericilor Ortodoxe surori: Patriarhia Ecumenică, Patriarhia Rusă, Patriarhia Română, Patriarhia Bulgară, Patriarhia Georgiei, Biserica Ortodoxă Greacă, Biserica Ortodoxă din Albania şi Biserica Ortodoxă din Polonia, precum şi un impresionant sobor de preoţi şi diaconi din Cehia şi Slovacia, oficialităţi de stat, ambasadori ai ţărilor ortodoxe şi, desigur, foarte mulţi credincioşi, veniţi să-l omagieze pe arhipăstorul lor.

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la manifestările religioase şi festive de la Praga a participat şi subsemnatul, din partea Bisericii Ortodoxe Române. Aceasta mi-a oferit prilejul de a efectua o vizită de trei zile în Cehia, nu doar în istorica şi frumoasa capitală Praga, cât mai ales în micul oraş minier Most, aflat în nord-vestul Cehiei, la o distanţă de circa 25 km de graniţa cu Germania, într-o pitorească zonă de deal şi câmpie, cu o bogată vegetaţie dominată de copaci seculari, graţie ploilor abundente ce cad la bună vreme.

Despre Cehia şi Slovacia se ştie că au suportat şi ele rigorile unui regim comunist, care, asemenea celor din alte ţări est-europene, s-au trudit să îndepărteze pe Dumnezeu din inimile credincioşilor creştini, indiferent de confesiunea din care făceau parte. Şi se pare că, în mare parte, au reuşit, de vreme ce, astăzi, Cehia este ţara europeană cu cei mai mulţi atei declaraţi, 65% din cele 10 milioane de locuitori. Să fie, oare, rezultatul propagandei comuniste din acea vreme, care a avut repercusiuni grave în conştiinţa generaţiilor tinere, devenite indiferente la viaţa religioasă şi spirituală? Să aibă o parte de contribuţie, la declararea stării de ateism, şi bunăstarea materială de după anii â90, când condiţiile de libertate şi democraţie au permis tinerilor să plece spre alte ţări pentru câştiguri mai consistente? Este dovedit faptul că, în cele mai multe cazuri, îmbogăţirea rapidă, de multe ori pe căi necinstite, i-au făcut pe oameni să se încreadă mai mult în puterile proprii decât în ajutorul şi purtarea de grijă a lui Dumnezeu, a Cărui prezenţă în viaţa noastră este ignorată de mulţi, cu bună ştiinţă.

Aşa s-a întâmplat şi cu locuitorii oraşului Most, pe care comuniştii i-au lipsit de lăcaşurile de cult, fie catolice, fie ortodoxe, dărâmate cu sălbăticie, aidoma celor câteva din capitala României, care au împărtăşit aceeaşi soartă. O singură biserică a scăpat cu "viaţă", datorită importanţei şi vechimii sale istorice, cu valoare de simbol pentru locuitorii din Most, altădată în majoritate creştini catolici. Iar silueta acestei biserici, care a fost translată pe o distanţă de circa 1.500 m, se poate zări cu mult înainte de intrarea în oraş, la câteva sute de metri de periferia acestuia, dar care, din păcate, a rămas cu statut doar de monument istoric, destinat turiştilor.

Biserică de lemn în cinstea eroilor români care s-au jertfit în munţii Tatra şi Moravia

M-am referit în mod special la oraşul Most întrucât la o distanţă de circa 1.000 m de singura sa biserică ce a supravieţuit vremurilor de prigoană comunistă se observă de departe silueta zveltă a unei turle de lemn, înaltă de 27 m, care trezeşte curiozitatea şi interesul oricărui turist care vizitează oraşul; este vorba de biserica de lemn pe care Patriarhia Română a înălţat-o anul trecut, în cinstea eroilor români care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, îndeosebi în munţii Tatra şi Moravia, în anul 1945, pentru eliberarea Cehoslovaciei de sub ocupaţia hitleristă. Care este istoricul acestei biserici maramureşene, plantată de meşterii români din Bârsana, în frumosul parc dendrologic din apropierea oraşului Most?

Iniţiativa construirii unui lăcaş de cult românesc închinat celor peste 40.000 de ostaşi români căzuţi la datorie, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a aparţinut ambasadorului României la Praga, dl Gheorghe Tinca. În anul 2005, Domnia Sa a împărtăşit această dorinţă atât Preafericitului Khrystof, Arhiepiscopul de Praga, cât şi vrednicului de amintire Patriarhul Teoctist al României, ambii primind-o cu mare bucurie; cel dintâi, pentru faptul că, prin acest act, se făcea o clarificare asupra numărului real de ostaşi români căzuţi pe frontul din Cehoslovacia, mult superior celor din Armata Roşie şi din rândul localnicilor; cel de-al doilea, pentru că, astfel, se aducea un pios omagiu eroilor români, datorită cărora România a fost luată în considerare la încheierea Tratatului de pace din 9 mai 1945. La început, au fost implicate în proiect atât Ministerul Afacerilor Externe, cât şi Ministerul Apărării Naţionale, ambele salutând iniţiativa, fără însă a purcede mai departe. Între timp, domnul Gheorghe Tinca s-a retras din activitatea diplomatică, iar la cele două ministere s-au tot schimbat miniştrii şi şefii de Stat-Major ai Forţelor Armate, încât proiectul construirii bisericii din Most a fost trecut pe plan secundar, dacă nu chiar dat uitării.

Patriarhia Română însă, în cooperare cu Biserica Ortodoxă din Cehia, luând lucrurile în serios şi conştientizând însemnătatea prezenţei unei biserici româneşti în Cehia, cu valoare de simbol pentru neamul românesc creştin-ortodox, a întreprins toate demersurile necesare pentru traducerea ideilor în fapte concrete. Un prim pas a fost făcut de Primăria oraşului Most, care a oferit Ahiepiscopiei de Praga, cu preţul simbolic de o coroană cehă, suprafaţa de 1.500 m², în vederea amplasării bisericii de lemn. Al doilea moment l-a constituit slujba de sfinţire a pietrei de temelie, oficiată de cei doi Întâistătători, Preafericitul Teoctist şi Preafericitul Khrystof, în prezenţa autorităţilor de Stat cehe, centrale şi locale, şi a reprezentanţilor Ambasadei României la Praga, în data de 14 iulie 2007. A doua zi, duminică, Preafericitul Teoctist avea să săvârşească, pentru ultima oară, Sfânta Liturghie, în Biserica "Sfinţii Chiril şi Metodiu" din Praga, alături de Preafericitul Khrystof şi alţi ierarhi, înainte de trecerea sa la cele veşnice, în data de 30 iulie 2007.

După întronizarea noului Patriarh al României, Preafericitul Părinte Daniel, pe agenda proiectelor ce trebuiau împlinite stătea înscrisă şi realizarea bisericii de lemn pentru Cehia. Aşa se face că, în urma demersurilor întreprinse de către Preafericirea Sa, Departamentul Românilor de Pretutindeni, prin bunăvoinţa domnului Secretar de Stat Eugen Tomac, a sprijinit Patriarhia Română cu suma de 40.000 de euro, reprezentând preţul prelucrării şi amplasării la faţa locului a bisericii de lemn, ce fusese comandată în anul 2009 unei echipe de meşteri lemnari din Valea Izei şi Bârsana, aflaţi sub îndrumarea preotului Ioan Pop. Pregătirea şi prelucrarea lemnului s-a încheiat în vara anului 2010, când meşterii maramureşeni, deplasându-se în Cehia, au asamblat părţile componente ale bisericii pe fundaţia pregătită din vreme de către Primăria din Most şi, astfel, după câteva săptămâni de muncă asiduă, în pitorescul peisaj din apropierea Mostului avea să răsară din pământ, asemenea brazilor falnici din Carpaţi, frumoasa biserică românească în stil maramureşean, spre uimirea, admiraţia şi bucuria celor din zonă.

Sfinţirea bisericii şi a troiţei, programate să aibă loc pe 9 octombrie 2011

Aşa se explică şi bucuria pe care am trăit-o în ziua de 27 mai 2011 când, împreună cu Preafericitul Khrystof, am vizitat oraşul Most şi bisericuţa noastră, care însă are încă nevoie de implicarea noastră şi a partenerilor cehi, în vederea pregătirii ei spre sfinţire. Astfel, după aplicarea de lambriuri din lemn de molid pe toată suprafaţa lemnoasă din interiorul bisericii, executată în luna iulie, prin grija domnului Nicolae Dedulea, preşedintele Asociaţiei Românilor din Cehia, în perioada 2-9 august au fost instalate Sfânta masă de marmură, trei policandre şi parchetul din lemn de stejar, urmând ca în luna septembrie să fie montată catapeteasma, lucrată în Atelierele Patriarhiei, împreună cu celelalte piese de mobilier. De asemenea, la o distanţă de 10 m de faţada bisericii, a fost amplasată o frumoasă troiţă sculptată în lemn de stejar, tot în stil maramureşean, pe care se va aplica o placă de bronz, cu un text ce va da mărturie despre jertfele ostaşilor români, cărora noi, cei de azi, le aducem prinos de recunoştinţă şi pios omagiu, prin această frumoasă bisericuţă-monument, cu hramul "Înălţarea Domnului" şi "Sfântul Mare Mucenic Valentin". Odată cu sfinţirea bisericii şi a troiţei programată să aibă loc în data de 9 octombrie 2011, se va împlini testamentul Patriarhului Teoctist, care a pus început bun unei lucrări menite să vorbească despre jertfelnicia şi dărnicia poporului român.