Biserica şi Mass-media în societatea occidentală

Evenimentul a fost organizat de Centrul de Studii şi Documentare „Societate, Drept, Religie“ în cadrul programului masteral „Comunicare şi comuniune în spaţiul eclesial ortodox“. Întrucât întâlnirea a fost dedicată împlinirii a 15 ani de activitate a Radio Trinitas, în prima parte a cursului-dezbatere, consilierul patriarhal Ciprian Olinici, directorul Radio Trinitas, a prezentat momentele cele mai importante din istoria radioului şi câteva din coordonatele misionare şi editoriale ale acestuia: „Încă de la început şi până astăzi, s-a dorit ca Radio Trinitas să nu fie un radio strict religios, ci să fie un radio cu o ţinută sau cu o structură religioasă, cu o viziune creştină, însă într-un dialog permanent cu societatea. De aceea, o mare parte din programele noastre abordează teme de larg interes din societatea românească. S-a dorit formarea unui radio generalist sau a unui radio deplin, în care ascultătorul să găsească tot ceea ce are nevoie ca locuitor al cetăţii şi credincios al Bisericii“.

 

În introducerea prelegerii invitatului special, lect. dr. Laurenţiu Tănase, moderatorul dezbaterii, a precizat că Michel Kubler are 20 ani de experienţă jurnalistică la cotidianul francez „La Croix“, din care 12 ani a activat ca redactor-şef, în prezent fiind preot al Bisericii Romano-Catolice, responsabil de viaţa religioasă a comunităţii francofone din Bucureşti şi director al Centrului de Studii Bizantine şi Întâlniri Ecumenice „Sfinţii Petru şi Andrei“. Pr. lect. Nicolae Dascălu, consilier patriarhal, coordonator al Centrului de presă BASILICA al Patriarhiei Române, a făcut o analiză a presei religioase din România contemporană, subliniind în mod special dezvoltarea mijloacelor de comunicare ale Bisericii Ortodoxe Române din ultimele două decenii. Pr. Nicolae Dascălu a amintit în acest sens de Centrul de presă BASILICA al Patriarhiei Române (Radio Trinitas, Televiziunea Trinitas, Publicaţiile „Lumina“, Agenţia de ştiri Basilica şi Biroul de presă), care este o premieră în lumea ortodoxă, publicaţiile şi radiourile eparhiale, care „participă la efortul întregii Biserici de a se exprima prin mijloacele presei“. 

 

Pr. dr. Michel Kubler a precizat că ziarul francez „La Croix“ este un cotidian generalist catolic, patronat de ordinul augustinian al asumpţioniştilor. A fost fondat în 1883, iar anul acesta împlineşte 130 de ani de activitate, ceea ce face din el unul dintre cele mai vechi cotidiene din Franţa. Pentru a ilustra mai bine specificul ziarului „La Croix“, Michel Kubler a prezentat studenţilor un film reportaj din redacţia cotidianului, după care a făcut o analiză a relaţiilor dintre Biserica Catolică şi mass-media în societatea occidentală. În acest sens, invitatul dezbaterii a identificat trei momente principale: diabolizarea (specifică începutului acestei relaţii, când Biserica vedea în mijloacele moderne de comunicare ceva rău); teama de secularizare şi fascinaţia (momentul în care Biserica a conştientizat că mijloacele de comunicare moderne au un uriaş potenţial pastoral-misionar prin capacitatea lor de a transmite informaţiile integral, instantaneu şi universal). „Acestea nu sunt momente succesive cronologic pentru că ele continuă de o anumită manieră să fie împreună, dar sunt trei moduri prin care Biserica s-a poziţionat faţă de mass-media“, a spus Michel Kubler. Părintele a mai precizat că aceste trei momente pot fi depăşite dacă Biserica va vedea în mass-media, nu doar o tehnică, ci şi o şansă de inculturaţie a Evangheliei în noua cultură media. „Este necesar să cunoaştem această cultură din interior şi după aceea să putem inventa chiar un nou limbaj pentru transmiterea credinţei prin care ne vom exprima în această cultură media. Trebuie găsit acest limbaj care să permită transmiterea credinţei. Este o muncă nouă şi foarte complexă de a inventa această formă de comunicare, dar, din experienţa mea de două decenii de jurnalism, consider că, dacă dorim ca omul contemporan care pare a fi străin credinţei să poată totuşi auzi ceva din Sfânta Evanghelie, nu avem alte mijloace decât să facem acest efort de inculturalizare“, a încheiat Michel Kubler.