Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Biserica şi Statul conferă distincţii cruciforme

Biserica şi Statul conferă distincţii cruciforme

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Diac. Alexandru Briciu - 23 Oct, 2010

Cu ocazia sărbătorilor hramului Catedralei patriarhale, Sfântul Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, Capitala este binecuvântată cu prezenţa unei părticele a Cinstitului Lemn şi de viaţă făcătoare Cruci. Se cuvine să amintim că, instituită ca obiect de tortură, crucea a devenit podoaba cea mai de preţ al creştinilor, datorită Sfintelor Pătimiri ale Mântuitorului Hristos. Pentru merite deosebite, Biserica Ortodoxă Română, Statul român şi Casa Regală a României conferă o serie de distincţii în formă de cruce.

Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române prevede, la art. 147 (1), că "pentru activitate meritorie îndelungată pe tărâm pastoral-misionar, administrativ-bisericesc, didactic-educativ şi social-filantropic, la propunerea chiriarhilor, Patriarhul acordă distincţia Crucea Patriarhală pentru clerici şi mireni, cu gramată". Forma "Crucii Patriarhale", devenită cea mai înaltă distincţie a Bisericii noastre, a fost aleasă de vrednicul de pomenire patriarh Miron Cristea, în anul 1925, drept element central al stemei patriarhale: "Am scos din centrul emblemei vulturul cu aripi întinse şi am pus Crucea Patriarhiei Române, adică o cruce aleasă de mine, cum am văzut-o din lemn, cu gratii nu de apărare, ci decorative, la o casă ţărănească, adică o Cruce de bază şi cu subdiviziuni de cruci la infinit, respectiv până la posibilul diviziunii. Această cruce am aşezat-o pe bisericuţa şi clopotniţa mea de la Topliţa. Am văzut-o de vreo două ori şi pe biserici vechi de lemn în Moldova şi Ardeal".

Cea mai înaltă distincţie a Statului român are forma unei cruci

În cadrul Administraţiei Prezidenţiale a României funcţionează Cancelaria Ordinelor, compartiment ce gestionează conferirea decoraţiilor de către Statul român. "Monitorul Oficial al României" din 29 iunie 1998 publica ordonanţa de urgenţă a Guvernului prin care "se instituie Ordinul Steaua României, cel mai înalt ordin naţional românesc, pentru a recompensa serviciile excepţionale, civile şi militare, aduse Statului şi poporului român". Conform Regulamentului Ordinului Steaua României, însemnul decoraţiei este "o cruce românească repetată, emailată albastru închis, având aşezate între braţe patru acvile heraldice româneşti, cu zborul larg deschis". În centrul crucii se află un medalion emailat roşu; pe avers medalionul poartă stema României, model 1992, şi o bordură emailată albastru, pe care este înscrisă deviza: "Genere et Corde Fraters" ("Fraţi de inimă şi sânge"), iar pe revers sunt înscrise cifrele anului "1877". Medalionul este înconjurat de o cunună de frunze de stejar, emailată verde. Ordinul Steaua României cuprinde şase grade: colan, mare cruce, mare ofiţer, comandor, ofiţer şi cavaler. Această distincţie este conferită prin decret de preşedintele României, care, pe parcursul mandatului, o poartă în grad de colan, comandă specială.

Crucea naţională serviciul credincios

În cadrul Sistemului Naţional de Decoraţii se regăseşte Crucea naţională Serviciul credincios, în cadrul ordinului cu acelaşi nume ce mai conţine şi o medalie naţională. Serviciul credincios a fost instituit de domnitorul Carol I, în aprilie 1878, în cadrul primului sistem de decoraţii al României independente. Crucea s-a adăugat în 1906, devenind superioară ierarhic primelor. "Monitorul Oficial al României" din 10 iulie 2000 publică ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind reinstituirea Ordinului, Crucii şi Medaliei Naţionale Serviciul Credincios, "a doua decoraţie în ierarhie, pe timp de pace, şi a treia, în ierarhia decoraţiilor militare de război". Însemnul acestui ordin este "o cruce cu braţele arcuite şi lăţite spre margini, emailată albastru deschis; între braţele crucii se află o cunună formată din frunze de laur din metalul gradului, iar în centrul crucii se află un medalion din metalul gradului". Modelul crucii naţionale Serviciul Credincios "este similar cu cel al ordinului, dar nu este emailat". Distincţia se oferă pe viaţă, are însemne pentru civili, militari şi de război şi se acordă în trei clase: clasa a III-a, clasa a II-a şi clasa I. Gradul de mare cruce al Ordinului Serviciul Credincios este asimilat gradului militar de general de divizie, iar Crucea Naţională Serviciul Credincios este cea mai importantă distincţie care poate fi acordată persoanelor fără studii superioare.

Decoraţii comemorative

Statul român mai oferă două decoraţii comemorative cruciforme. "Crucea Comemorativă a celui de-al Doilea Război Mondial, 1941-1945", a fost instituită la 15 iulie 1994 şi are forma unei cruci de Malta, este confecţionată din oţel oxidat, cu borduri înălţate şi lise şi un cerc central, având mijlocul haşurat şi vopsit negru. Pe avers poartă acvila românească cruciată şi pe revers însemnul "1941-1945". Începând din anul 2000, a fost inclusă în rândul decoraţiilor de categorie naţională. Cea de-a doua este "Crucea Comemorativă a Rezistenţei Anticomuniste", decoraţie "care să poată recompensa moral pe cei care au suferit în închisorile şi lagărele de muncă forţată sau au fost deportaţi din motive politice, sociale, religioase sau etnice, precum şi pe cei care au participat la rezistenţa armată faţă de regimul dictatorial".

Crucea Casei Regale a României

Prin Ordinul Majestăţii Sale, Regele Mihai I, şeful Casei Regale a României, la 10 mai 2008 s-a instituit decoraţia "Crucea Casei Regale a României". Purtătorii acestei distincţii sărbătoresc ziua Crucii Casei Regale anual, la 26 martie, ziua în care domnitorul Carol I a devenit primul rege al României. Crucea este din argint masiv, cu email albastru. Pe avers are cifrul personal regal împodobit cu patru coroane mici, iar pe verso are stema regală. Acest ordin păstrează forma de cruce pe care au dezvoltat-o toţi suveranii României în ceea ce priveşte decoraţiile regale. Carol I a instituit o serie de decoraţii cruciforme: în 1878 - Crucea "Trecerea Dunării" şi Crucea Comemorativă "Elisabeta" (comemorarea Războiului de independenţă), în 1881 - "Coroana României", în 1909 - Ordinul "Carol I" şi în 1913 - "Răsplata Serviciului Militar". Regele Ferdinand a instituit o serie de distincţii în formă de cruce: Ordinul militar de război "Mihai Viteazul" (1916), Ordinul "Crucea Regina Maria" (1917), "Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1917" şi Crucea "Meritul Sanitar". În amintirea sa, în anul 1929 a fost instituit Ordinul cruciform "Ferdinand I". Domnia regelui Carol al II-lea a produs o serie de schimbări în sistemul de decoraţii al regatului României, majoritatea păstrând forma unei cruci: Ordinul "Virtutea Aeronautică" (1930), Ordinul "Meritul Cultural" (1931), Ordinul "Pentru Merit" (1931), Ordinul "Serviciul Credincios" (1932), Ordinul "Meritul Agricol" (1932), Ordinul "Bene Merenti al Casei Domnitoare" (1935), Crucea "Casei Domnitoare" (1935), Crucea "Bene Merenti pentru Salvare" (1940).