„Taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută”, Nașterea din Fecioara Maria a Fiului lui Dumnezeu devenit Om, a fost prăznuită cu multă solemnitate și bucurie la Catedrala Patriarhală din
Biserici din ţară închinate praznicului Înălţarea Domnului
Astăzi, 29 mai, este praznicul împărătesc Înălţarea Domnului. În această zi, în toate catedralele, bisericile şi mănăstirile ortodoxe din ţară şi străinătate sunt pomeniţi eroii poporului român. De asemenea, numeroase biserici parohiale şi mănăstireşti îşi serbează astăzi hramul.
În Arhiepiscopia Bucureştilor există mai multe lăcaşuri de cult care îşi serbează hramul. Între acestea, Catedrala Mântuirii Neamului, care se înalţă pe Calea 13 Septembrie din Capitală, biserica Parohiei „Domniţa Bălaşa“-paraclis patriarhal, biserica Parohiei „Teiul Doamnei“-Ghica, Protoieria Sector 2 Capitală, singurul monument de arhitectură din Bucureşti construit (de meşterul Weltz) în stilul neoclasic italian, biserica Parohiei „Înălţarea Domnului“ din Şoseaua Olteniţei, biserica Parohiei „Înălţarea Domnului“ şi „Sfântul Antonie cel Mare“ din Protopopiatul Sector 1 Capitală, biserica Parohiei Mărcuţa, Protopopiatul Sector 2 Capitală.
Astăzi mai este hramul Catedralei arhiepiscopale din municipiul Buzău, şi al Catedralei episcopale din Slobozia. Praznicul Înălţării Domnului este prilej de bucurie duhovnicească şi pentru monahii, monahiile de la Mănăstirea Zamfira - Arhiepiscopia Bucureştilor, Mănăstirea Stejaru - Arhiepiscopia Tomisului, Mănăstirea „Înălţarea Domnului-Cota 1000“ din Moroeni - Arhiepiscopia Târgoviştei, Schitul Brădet - Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, Mănăstirea Saon - Episcopia Tulcii.
În Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, numeroşi pelerini participă astăzi la hramul Mănăstirii Neamţ, la bisericile mănăstirilor Golia şi Galata, dar şi la Catedrala „Înălţarea Domnului“ din Bacău.
În Arhiepiscopia Sibiului, biserici de mir şi de mănăstiri care îşi serbează hramul sunt Schitul „Înălţarea Domnului“ din Veştem, judeţul Sibiu, bisericile parohiilor Hipodrom IV şi Mihai Viteazul, precum şi biserica Spitalului Militar din municipiul Sibiu. De asemenea, în Arhiepiscopia Alba Iuliei, îşi sărbătoresc hramul numeroase biserici, între care şi Catedrala arhiepiscopală din Târgu-Mureş. În Episcopia Oradiei sunt mai multe biserici de parohii care au hramul „Înălţarea Domnului“, dar şi una care se află în incinta Garnizoanei Oradea. În Episcopia Devei şi Hunedoarei îşi sărbătoresc hramul mai multe biserici, între care cele din parohiile Simeria şi Romos, din Protopopiatul Orăştie, parohiile Cârneşti, Galaţi, Nucşoara, Păucineşti, Răchitova şi Parohia Petros.
În Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului, între lăcaşurile de cult închinate praznicului Înălţării Domnului sunt biserica Parohiei „Înălţarea Domnului“ din Cluj-Napoca şi biserica Mănăstirii „Înălţarea Domnului“-Muntele Rece, judeţul Cluj. În Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, între lăcaşurile de cult ce îşi sărbătoresc hramul este Mănăstirea Făget, judeţul Maramureş, iar în Episcopia Sălajului, praznicul Înălţării Domnului este sărbătorit în mod deosebit la Catedrala episcopală din Zalău.
În Mitropolia Olteniei, numeroşi credincioşi doljeni participă astăzi la Biserica „Eroii Neamului“ din Craiova, iar cei gorjeni, la hramul bisericii din cartierul 9 Mai al municipiului Târgu-Jiu. În Arhiepiscopia Râmnicului, hramul „Înălţării Domnului“ este cinstit în două biserici de enorie, în cartierul Ostroveni şi Troianu. În Episcopia Severinului şi Strehaiei, între bisericile care îşi serbează hramul se află şi biserica Parohiei Valea Boierească, târnosită de curând. În Episcopia Slatinei şi Romanaţilor, praznicul Înălţării Domnului este serbat în chip deosebit la Catedrala episcopală din municipiul Slatina.
În Arhiepiscopia Timişoarei există mai multe parohii care îşi serbează hramul de praznicul Înălţării Domnului. În Episcopia Caransebeşului, hram este la paraclisul Schitului „Înălţarea Domnului“ din Reşiţa. Prilej de bucurie duhovnicească este şi pentru românii/vlahii din Vârşeţ-Serbia, care participă la hramul Catedralei episcopale, dar şi pentru credincioşii din parohiile ortodoxe româneşti din Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, şi anume Otlaca Pustă şi Cenadul Unguresc. (Ioan Buşagă)