„Botezul ne deschide porţile vieţii veşnice“

Sărbătoarea Botezului Domnului a fost prăznuită cu strălucire ieri, 6 ianuarie, la Catedrala patriarhală din Bucureşti. Sfânta Liturghie şi Sfinţirea cea Mare a apei au fost săvârşite de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, şi Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi. Sute de credincioşi au fost binecuvântaţi cu apa sfinţită şi au luat Agheasmă Mare de la cele 24 de vase aşezate în faţa catedralei. 

 

Sărbătoarea Botezului Domnului a fost întâmpinată la toate bisericile ortodoxe din ţară cu bucurie şi evlavie de credincioşii care s-au rugat să primească binecuvântarea lui Dumnezeu revărsată peste apele Iordanului şi care au luat pentru casele lor Agheasma Mare. La Catedrala patriarhală, sute de credincioşi bucureşteni s-au îndreptat ieri, de la primele ore ale dimineţii, pentru a participa la Sfânta Liturghie săvârşită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel împreună cu Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul şi Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul. Cântările Utreniei au fost date de Grupul psaltic „Tronos“ al Catedralei patriarhale, iar la Sfânta Liturghie a cântat Corala „Nicolae Lungu“ a Patriarhiei Române.

 

După citirea Evangheliei de la Matei (3, 13-17), Patriarhul României a rostit un cuvânt în care a evidenţiat învăţăturile duhovniceşti ale sărbătorii. Prin Botezul Domnului la Iordan se arată lucrarea Mântuitorului de nimicire a păcatului şi a puterilor întunericului şi lucrarea de vindecare a neascultării şi răzvrătirii naturii omeneşti împotriva Ziditorului. Cuvintele Mântuitorului: „Lasă acum, că aşa se cuvine nouă să împlinim toată dreptatea“ (Matei 3, 15), trimit la planul lui Dumnezeu de mântuire a lumii. „În acest context, dreptatea este planul lui Dumnezeu Tatăl de mântuire a lumii care se realizează prin Fiul, prin tot ceea ce El face şi prin tot ceea ce El spune. Deşi Iisus Hristos este fără de păcat, El cere botezul pocăinţei pentru păcate de la Ioan nu doar pentru a arăta smerenia Sa desăvârşită, ci şi pentru a arăta că El va lua asupra Sa păcatele lumii. De aceea, Sfântul Ioan Botezătorul cu altă ocazie mărturiseşte că Iisus Hristos este «Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii»“, a spus Preafericirea Sa.

La Botezul de la Iordan, Mântuitorul a prevăzut şi profeţit toată lucrarea Sa ulterioară de ridicare a omului din păcate şi din moarte. „Prin smerita Lui ascultare a vindecat natura omenească de neascultare, de înstrăinarea de Dumnezeu. Mântuitorul Hristos ia asupra Sa păcatele lumii, şi prin Jertfa de pe Cruce şi Învierea Sa din morţi a arătat o natură ascultătoare de Dumnezeu care apoi, prin Înviere, devine părtaşă la viaţa veşnică şi la iubirea şi slava Preasfintei Treimi. Smerenia Sa cea multă şi dreptatea, adică împlinirea iconomiei sau a planului de mântuire a lui Dumnezeu, se arată în această venire a Lui la Ioan ca să fie botezat cu botezul pocăinţei“, a arătat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.  

 

Arătarea Domnului Hristos la Iordan către Ioan Botezătorul a prilejuit şi descoperirea Sfintei Treimi. Evanghelia după Matei ne spune că „botezându-se Iisus, când ieşea din apă, îndată cerurile s-au deschis şi Duhul lui Dumnezeu s-a văzut pogorându-Se ca un porumbel şi venind peste El. Şi iată glas din ceruri zicând: Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit“ (Matei 3, 16-17). „Când Dumnezeu Tatăl a zis: «Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit», nu s-a referit doar la dumnezeirea Fiului. Tatăl a mărturisit atunci dumnezeirea Fiului şi a mărturisit şi iubirea Sa pentru umanitatea sau natura umană a Fiului. Acolo a fost înfiată în mod solemn omenitatea sau umanitatea Fiului lui Dumnezeu. Hristos Domnul este Fiul cel iubit ca Dumnezeu - Fiul, dar şi ca Dumnezeu - Omul şi, prin aceasta, Botezul lui Hristos este temelia Botezului creştin şi temelia înfierii noastre după har în Dumnezeu Fiul prin lucrarea Duhului Sfânt. Duhul Sfânt Se arată în chip de porumbel în viaţa lui Iisus o singură dată pentru că acesta reaminteşte de potopul din vremea lui Noe când, atunci când acesta a încetat, a apărut un porumbel ca semn al împăcării, al păcii, purtând în cioc o ramură de măslin. Uleiul de măsline este simbolul harului şi al binecuvântării. Duhul Sfânt care la Iordan Se arată în chip de porumbel ne arată că prin Botez noi obţinem împăcarea cu Dumnezeu. Dumnezeu iese în întâmpinarea oamenilor pentru împăcare prin iertarea păcatelor, prin înfiere şi prin darul învierii, pentru că odată cu devenirea noastră ca fii ai lui Dumnezeu după har ni se deschide poarta Împărăţiei cerurilor şi perspectiva vieţii veşnice“, a arătat Patriarhul României. 

În cadrul Sfintei Liturghii, după rugăciunea amvonului, a avut loc procesiunea pentru Sfinţirea cea Mare a apei. Cântându-se tropare speciale, slujitorii catedralei au purtat Sfânta Cruce, ripidele, cădelniţe şi făclii, spre pridvorul Reşedinţei patriarhale, unde a fost pregătită o masă împodobită pe care au fost aşezate Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce, sfeştocul de busuioc, icoana Botezului Domnului şi un vas cu apă curată. În faţa catedralei au fost pregătite din timp pentru ziua praznicului 24 de vase mari (în total 12.000 de litri), umplute cu apă din Fântâna „Izvorul Maicii Domnului“ din curtea Reşedinţei patriarhale. În cinstea praznicului a fost înălţată anul acesta o cruce din cetină de brad, împodobită cu flori şi busuioc.

 

Slujba Aghesmei Mari a fost oficiată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel împreună cu Episcopii-vicari Varlaam Ploieşteanul şi Varsanufie Prahoveanul, înconjuraţi de preoţi şi diaconi. După slujba de sfinţire, credincioşii prezenţi au fost binecuvântaţi cu Agheasmă Mare de către ierarhi şi slujitori. Preafericitul Părinte Daniel a spus în cuvântul de învăţătură că Agheasma Mare sau apa sfinţită la praznicul Botezului Domnului aduce multă bucurie credincioşilor pentru că reîmprospătează darurile duhovniceşti revărsate de Dumnezeu la botezul fiecărui creştin în numele Preasfintei Treimi. Dacă este luată cu evlavie şi binecuvântare, Agheasma Mare însănătoşeşte sufletul şi trupul creştinului, sensibilizându-l la lucrarea harului lui Dumnezeu şi întărindu-i voinţa în bine. „În primul rând, se spune că Agheasma Mare se dăruieşte spre curăţirea şi sfinţirea sufletului şi a trupului, spre alungarea puterilor celor potrivnice, spre sănătate şi spre îndreptare către Împărăţia cerurilor. Împărăţia cerurilor înseamnă viaţă veşnică şi noi luăm această apă sfinţită timp de 8 zile, începând cu ziua Botezului Domnului, pentru că 8 este cifra care simbolizează veşnicia. Botezul ne deschide porţile vieţii veşnice; de aceea, Agheasma Mare se dă spre sfinţire, spre rodirea darurilor primite de la Botez şi spre orientarea noastră permanentă pentru a ne strădui să dobândim Împărăţia cerurilor. Agheasma Mare aduce multă bucurie în casă. Ea se păstrează într-un loc curat şi se ia în aceste 8 zile şi în alte zile cu dezlegare de la duhovnic şi atunci când suntem opriţi de la Sfânta Împărtăşanie. Se ia şi în cazuri de boală grea şi neputinţă. Este o apă plină de daruri duhovniceşti; de aceea, o mulţime de oameni primesc o bucurie şi o pace interioară când gustă din apa aceasta“, a explicat Preafericirea Sa. Credincioşii care au luat Agheasma Mare au primit din partea Patriarhului României iconiţe cu praznicul Botezului Domnului.