Bucurie duhovnicească pentru pelerinii ardeleni

Mănăstirea „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ de la Sâmbăta de Sus şi-a sărbătorit vineri hramul, cu acest prilej fiind gazda a mii de pelerini din toată ţara. Şi Valea Someşului a fost în sărbătoare, cu ocazia sfinţirii bisericii mari a Mănăstirii Salva, cu hramul „Izvorul Tămăduirii“.

De bucuria duhovnicească a hramului „Izvorul Tămăduirii“ de la Mănăstirea Sâmbăta, judeţul Braşov, s-au împărtăşit mii de pelerini din Ardeal şi alte părţi ale ţării. Slujbele religioase au fost oficiate de Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, iar din sobor au făcut parte Preasfinţitul Andrei Făgărăşeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, şi numeroşi preoţi şi diaconi. Conform tradiţiei, prima slujbă oficiată la praznicul Izvorului Tămăduirii a fost Sfinţirea apei de la fântâna din incinta mănăstirii, iar credincioşii au avut posibilitatea să guste şi să ducă la casele lor din această apă binecuvântată. Întregul sobor şi credincioşii au mers apoi în procesiune, spre altarul din pădurea apropiată mănăstirii, unde s-au oficiat Sfânta Liturghie şi Sfântul Maslu. În cadrul Sfintei Liturghii, monahul Nicolae din obştea mănăstirii a fost hirotonit diacon. Răspunsurile liturgice au fost date de Corul „Laudate Dominum“ din Iaşi.

Izvorul haric

În cuvântul de învăţătură, IPS Mitropolit Laurenţiu a vorbit pelerinilor despre Săptămâna Luminată ca prelungire a praznicului Sfintelor Paşti, despre preacinstirea Maicii Domnului şi mijlocirea Sfintei Fecioare pentru cei care o cinstesc. IPS Laurenţiu a explicat credincioşilor originile sărbătorii Izvorului Tămăduirii. „Praznicul acesta al Izvorului Tămăduirii este o sărbătoare ţinută în mod special la mănăstirile cu acest hram. Comemorăm astăzi o minune deosebită pe care Maica Preacurată a săvârşit-o în secolul al V-lea. Viitorul împărat Leon cel Mare a vrut să ajute un orb care călătorea în apropierea marii cetăţi a Constantinopolului. Şi ducându-l pe acela, i s-a făcut sete şi a încercat să găsească apă. A auzit o voce care l-a îndemnat să caute mai mult. Acel glas era al Maicii Preacurate şi îndată a găsit apă într-un loc unde credea că nu găseşte, iar prin spălarea orbului cu acea apă, acesta şi-a căpătat vederea. Când a ajuns împărat, Leon a zidit deasupra izvorului de apă o biserică“, a subliniat ierarhul.

La final, stareţul mănăstirii, arhim. Ilarion Urs, le-a mulţumit celor doi ierarhi pentru slujirea la hramul aşezământului monahal şi le-a oferit în dar un engolpion, respectiv o icoană a Învierii Domnului. Mulţumirile părintelui stareţ s-au îndreptat şi către oaspeţii de seamă şi către toţi pelerinii veniţi la Sâmbăta de Sus.

Credincioşii au încheiat popasul duhovnicesc la mănăstirea de la poalele Munţilor Făgăraş prin participarea la Sfântul Maslu de obşte şi s-au rugat pentru sănătate şi ajutor ceresc în viaţa spirituală.

Sfinţirea Mănăstirii Salva

Credincioşii din Valea Someşului, precum şi din întreaga ţară au participat la marea sărbătoare a târnosirii bisericii mari cu hramul „Izvorul Tămăduirii“ a Mănăstirii Salva, judeţul Bistriţa-Năsăud. Slujba târnosirii bisericii a fost oficiată de Înalt Preasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, înconjurat de un impresionant sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, între care Înalt Preasfinţitul Iosif, Mitropolit al Europei Occidentale şi Meridionale, Preasfinţitul Macarie, Episcop al Europei de Nord, Preasfinţitul Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, Preasfinţitul Vasile Someşeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. După slujba târnosirii a avut loc Sfânta Liturghie arhierească, oficiată în aer liber, la care au participat mii de oameni, oficialităţi şi oaspeţi din întreaga ţară.

Hram la Mănăstirea Sighişoara