De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Bucurii duhovniceşti la Mănăstirea Timişeni - Şag
La sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, numeroşi credincioşi din întreg Banatul şi-au îndreptat paşii spre Mănăstirea Timişeni, de la marginea localităţii Şag, jud. Timiş, pentru a lua parte la hramul mănăstirii şi la slujba de sfinţire a noii biserici.
Praznicul Înaintemergătorului Domnului a reprezentat în acest an un moment deosebit de important atât pentru obştea Mănăstirii Timişeni - Şag, cât şi pentru închinătorii acesteia, întrucât a fost sfinţit noul lăcaş ridicat în incinta complexului monahal. Biserica nou-construită, cu hramul "Tăierea Capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul", a fost târnosită, ieri, în prezenţa a sute de credincioşi, de către Preasfinţitul Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, înconjurat de un ales sobor de preoţi şi diaconi. Din soborul slujitorilor au făcut parte consilieri de la Centrul eparhial din Timişoara, preoţi de la Catedrala mitropolitană, protopopi ai eparhiei, precum şi un număr mare de preoţi şi diaconi de la mănăstirile şi parohiile învecinate. După slujba de sfinţire a bisericii, ierarhul a oficiat Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, în cadrul căreia au fost înălţate rugăciuni de mulţumire Bunului Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra sfintei mănăstiri şi a obştii conduse cu multă vrednicie de stavrofora Casiana Şimon, sub îndrumarea căreia s-au desfăşurat ample lucrări de construcţie şi modernizare în ultimii 10 ani. În finalul slujbei, Preasfinţia Sa a transmis obştii monahale, precum şi celor trei slujitori ai mănăstirii, arhim. Simeon Stana, exarhul mănăstirilor timişene, protos. Mihail Duma, duhovnicul mănăstirii, şi pr. Nicolae Fiţ, binecuvântarea şi felicitările Înalt Preasfinţitului Nicolae, Mitropolitul Banatului, pentru eforturile depuse în ridicarea noului corp administrativ de clădiri şi a bisericii, precum şi pentru modernizarea întregului complex mănăstiresc. Totodată, ierarhul a subliniat rolul covârşitor al credincioşilor bănăţeni, care au sprijinit acest demers şi au fost întotdeauna alături de maicile de la Timişeni, contribuind după putere la materializarea acestui complex. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul coral "Theophoros" al Arhiepiscopiei Timişoarei, condus de diac. Ion-Alexandru Ardereanu. Lucrări ample de construcţie desfăşurate în ultimii 10 ani Începând cu anul 2002 până în prezent, la Mănăstirea Timişeni s-au desfăşurat ample lucrări de construcţie şi amenajare, pentru a veni în întâmpinarea numărului mare de pelerini care păşesc pragul acestei sfinte mănăstiri în fiecare duminică şi sărbătoare. Astfel, odată cu punerea pietrei de temelie pentru noua biserică, la 10 mai 2002, au fost demarate lucrările de construcţie a unui nou corp de clădire cu destinaţie administrativă, cuprinzând chilii, ateliere de icoane şi croitorie, camere pentru pelerini, bibliotecă, bucătărie şi o trapeză cu capacitate de 150 de persoane. Noua biserică, mult mai mare şi mai încăpătoare, este realizată în stilul bisericilor din Banat, având formă de navă, cu boltă în leagăn şi turn pe pronaos. Pictura acesteia a fost realizată în tehnica fresco, în maniera bizantină, de pictorii Constantin şi Petronia Dumitrescu-Gherghe, între anii 2008 şi 2011. Lucrările desfăşurate în toţi aceşti ani la mănăstire au contribuit la extinderea şi modernizarea întregului complex monahal, fiind vorba de o adevărată lucrare de rezidire a acesteia. Din trecutul mănăstirii Din punct de vedere istoric, această mănăstire a fost ctitorită de mitropolitul Vasile Lăzărescu în 1944. Apoi, prin grija exarhului mănăstirilor din Banat din acel timp, Justinian Dalea, a fost înzestrată cu cele minim necesare ducerii vieţii monahale, inclusiv cu o ţesătorie mecanică. La început, mănăstirea a funcţionat ca metoc al Mănăstirii Partoş, iar serviciile religioase se oficiau într-o capelă care a fost amenajată în interiorul imobilului. În 1959, prin Decretul 410, mănăstirea a fost desfiinţată, fiind preluată de ocolul silvic şi destinată spre locuire muncitorilor. Prin stăruinţa Înalt Preasfinţitului dr. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, mănăstirea a fost reînfiinţată în anul 1968. De atunci şi până în prezent, mii de credincioşi din întreaga ţară vin aici pentru a găsi alinare sufletească şi trupească prin post şi rugăciune alături de vieţuitorii acestei mănăstiri, trăind experienţa împărtăşirii din binecuvântarea şi harul lui Dumnezeu.