Canonul cel Mare şi comuniunea întru pocăinţă

În mănăstirile şi bisericile din ţară s-a citit, joi, ultima parte din Canonul Sfântului Andrei Criteanul, în cadrul slujbei Pavecerniţei. La Catedrala patriarhală, slujba a fost oficiată de Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, care a reliefat semnificaţiile duhovniceşti ale imnelor Canonului în Postul Mare.

Canonul Sfântului Andrei Criteanul este cea mai cutremurătoare mărturie şi cel mai important imn al Bisericii despre pocăinţă. Cuprins de grijile şi tumultul cotidian, inima omului se pietrifică, devine insensibilă la chemarea lui Dumnezeu. De aceea, la începutul Postului Mare avem parte de cântări şi slujbe care trezesc şi îndeamnă la pocăinţă sufletul nostru, iar invocaţia "Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă!" reprezintă strigarea de căinţă a psalmistului David, a mamei îndurerate care cerea vindecarea fiicei ei, dar, mai ales, vindecarea sufletului nostru, precum a subliniat Preasfinţitul Părinte Varsanufie Prahoveanul. "Canonul Sfântului Andrei Criteanul este un canon ce cuprinde 266 de strofe, în care se face pomenire de multe episoade şi de multe personaje din Vechiul şi din Noul Testament, atenţionând sufletul nostru că de foarte multe ori noi ne asemănăm cu cei care au greşit şi că este necesar ca să ne îndreptăm şi să apelăm mai ales la mila lui Dumnezeu. De altfel, această invocaţie "Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă!", acest refren care se cântă după fiecare strofă a acestui canon, însoţită de închinăciunea până la pământ, nu face altceva decât să creeze o comuniune între toţi cei care sunt prezenţi în biserică, o comuniune întru pocăinţă", a precizat Preasfinţitul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Urcuş duhovnicesc spre Învierea Domnului

Postul cel Mare, preînchipuit de postul lui Moise, când a primit Tablele Legii, de cel al lui Ilie, când a oprit ploaia trei ani şi jumătate, de postul Sfântului Ioan Botezătorul, dar mai ales de postul Mântuitorului Iisus Hristos din pustiul Carantaniei, este o călătorie, un pelerinaj duhovnicesc, a arătat Preasfinţia Sa, în care ne întâlnim cu multe slujbe, cântări ce ne îndeamnă la pocăinţă, la cercetarea sufletului, ne întâlnim cu modele din Vechiul şi Noul Testament, pentru ca la sfârşitul acestui pelerinaj duhovnicesc să ne bucurăm de slujba Învierii Domnului nostru Iisus Hristos. "Ne aflăm la începutul Postului Mare. Avem parte de slujbe şi cântări deosebit de frumoase care trezesc la pocăinţă sufletul nostru şi noi trebuie să traducem în viaţa noastră toate acestea şi mai ales mila lui Dumnezeu la care apelăm. Să postim nu numai cu trupul şi să ţinem şi un post duhovnicesc, ce înseamnă să nu mai săvârşim fapte rele, să ferim ochii noştri de ceea ce poate vătăma sufletul nostru, să ferim gura noastră de ceea ce poate vătăma pe aproapele nostru, să-l iubim, chiar dacă ne-a greşit sau ne-a făcut rău să avem mai multă grijă de sufletul nostru, căutând în postul acesta mai des pe duhovnicii noştri", a evidenţiat Preasfinţia Sa.

De asemenea, în Bucureşti au fost alte două slujiri arhiereşti: Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal, a slujit la Catedrala mitropolitană cu hramul "Sfântul Spiridon Nou", iar Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, la Mănăstirea "Radu Vodă".

Canonul întreg al Sfântului Andrei Criteanul se va citi în ziua de miercuri din săptămâna a V-a din Postul Mare.