Cartierul vechilor „Maieri“ din Sibiu se îmbogăţeşte cu o biserică

Lăcaşul de cult cu hramurile "Buna Vestire" şi "Învierea Domnului" se construieşte la cererea credincioşilor din parohia Inferior IV. Pe terenul bisericii au existat un cimitir şi prima biserică ortodoxă a românilor din Sibiu. La demisol s-a amenajat o capelă unde se oficiază slujbele religioase. În curtea bisericii va fi construit şi un azil de bătrâni.

Acolo unde în vechime românii îşi aveau primul lăcaş de cult, la marginea cetăţii Sibiului, acum se construieşte o nouă biserică. În urmă cu mai bine de 70 de ani, în acest loc a existat un cimitir. Noul lăcaş de cult, care poartă hramurile "Buna Vestire" şi "Învierea Domnului", se construieşte la cererea credincioşilor din parohia Inferior IV, care participau până anul trecut la slujbele religioase oficiate la Biserica "Sf. Evanghelist Luca" de pe Strada Lungă.

În noaptea Învierii din 2009, la demisolul bisericii în construcţie s-a oficiat prima slujbă religioasă. "Sfinţirea capelei amenajate în demisol a avut loc pe 25 martie, la Buna Vestire, hram al bisericii noastre, şi am considerat că este de bun augur ca prima slujbă să fie oficiată de Înviere, la celălalt hram", ne-a spus parohul bisericii, părintele Eugen Ioan Buta.

Demersurile pentru obţinerea avizelor necesare construirii Bisericii "Învierea Domnului" din Sibiu au demarat în 2005. După o lungă perioadă în care au fost întâmpinate diferite greutăţi în obţinerea tuturor aprobărilor de la instituţiile afiliate Primăriei Sibiu, în ianuarie 2009 s-a primit autorizaţia de construcţie. "Pe 28 mai 2009, IPS Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, a sfinţit locul bisericii, iar pe 1 iunie am început lucrările. În doar zece luni s-a terminat demisolul şi s-a amenajat capela, cu spaţiul liturgic şi cel mortuar. Am dotat spaţiul cu încălzire centrală, apă curentă şi toate cele necesare", a explicat părintele Buta.

Un azil în curtea bisericii

Fondurile necesare construirii demisolului şi amenajării capelei au provenit de la Secretariatul de Stat pentru Culte, de la Consiliul Judeţean, prin Arhiepiscopia Sibiului, din sponsorizări şi donaţii de la credincioşi. "Nu am acoperit încă toate cheltuielile, dar avem un constructor înţelegător şi binevoitor. Credincioşii ne-au fost alături mereu, în special doamnele din Comitetul parohial, care ne-au ajutat mult la amenajarea capelei", a spus părintele paroh.

Pe lângă lucrările de construcţie, parohia pregăteşte un proiect pentru construirea unui azil de bătrâni. În prezent se fac toate demersurile către autorităţi şi pentru obţinerea finanţării. "Deja ne-am gândit cum va arăta şi funcţiona azilul. Va fi o construcţie modernă şi utilă, care ne va ajuta mult în acţiunile sociale din parohie", continuă părintele Buta. De asemenea, parohia Inferior IV, în parteneriat cu Şcoala Generală nr. 13 şi Grădiniţa nr. 15, desfăşoară diferite acţiuni pentru copii. "Aceste instituţii se află în parohia noastră şi mergem adesea să vorbim copiilor, să le oferim iconiţe şi să-i împărtăşim", a mai spus pr. Buta.

▲ Locul primei biserici româneşti din Sibiu

Vechiul cimitir din Sibiu a fost distrus de autorităţile comuniste în urmă cu 70 de ani iar toate osemintele au fost mutate în cimitirul central. Se presupune că în vechiul cimitir a existat o casă de rugăciune pentru românii din zona "Maieri", primul lăcaş de cult ortodox din oraş. Până la construirea Bisericii din Groapă în perioada 1788-1789 şi a Bisericii "Sf. Evanghelist Luca" la 1791, această casă de rugăciune a fost singura biserică ortodoxă românească. Nu se ştie locaţia exactă a bisericii, ci doar că avea forma unei case, fără turn şi clopot, după cum erau dispoziţiile autorităţilor din acea vreme. Casa de rugăciune servea populaţia ortodoxă română, în mare parte situată în cartierele mărginaşe din Sibiu.