În contextul anului 2024 declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept An omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor și An comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, în semn de recunoaștere a activității depuse în slujirea aproapelui, a acordat distincții doamnei Adriana Căruntu, directorul Centrului de îngrijiri paliative „Sfântul Nectarie”, și monahiei Serafima Buhăescu de la Mănăstire Christiana, medic în cadrul aceluiași centru.
Duminica a 24-a după Rusalii pe Colina Bucuriei
În Duminica a 24-a după Rusalii, credincioșii din Capitală au participat pe Dealul Patriarhiei la Sfânta Liturghie. Slujba a fost săvârșită la „Baldachinul Sfinților” de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai Catedralei Patriarhale. În cuvântul de învățătură rostit, ierarhul a tâlcuit pasajul evanghelic rânduit, de la Luca 8, 41-56, în care este relatată minunea învierii fiicei lui Iair.
Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor a explicat în cuvântul rostit principalele înțelesuri duhovnicești ale Evangheliei duminicale rânduite: „Evanghelia de astăzi ne propune câteva teme de meditație. În primul rând, despre moarte și despre viață. Mântuitorul a arătat prin Învierea Lui că a stricat boldul morții. Mântuitorul a călcat cu moartea pe moarte și a dăruit tuturor viață veșnică. Dincolo de trecerea noastră din această lume este o altă viață, veșnică, iar moartea este doar o punte, o trecere de la cele efemere la cele veșnice. În al doilea rând, învățăm din cuvintele Mântuitorului că nici unul dintre cei care trec din această viață nu este mort, ci este doar cuprins de un somn. Biserica, în rânduiala ei liturgică, nu folosește niciodată cuvântul «mort». Când ne rugăm pentru cineva care a trecut din această lume, fie că ne aflăm la o slujbă de înmormântare, de pomenire sau cu alte prilejuri, ne rugăm pentru odihna sufletului adormitului. Nu folosim nici cuvântul «neființă», pentru că un om care a crezut în Evanghelie nu trece în neființă, ci într-o viață veșnică. De aceea, Sfinții Părinți au numit cimitirul «dormitor». În limba greacă, traducerea cimitirului tocmai aceasta înseamnă. În al treilea rând, din Evanghelia de astăzi învățăm că Mântuitorul vindecă și sufletele, și trupurile. Rugăciunile rostite în cadrul Tainei Sfântului Maslu ne arată această împletire a credinței, că Mântuitorul vindecă și sufletele, și trupurile, și, de asemenea, că uneori avem nevoie mai întâi de o vindecare a sufletului pentru a primi și vindecarea trupului. Evanghelia de astăzi ne învață pe toți că moartea poate fi biruită”.
În continuare, Preasfinția Sa a explicat că prin smerenie și credință puternică, asemenea celor amintiți în Evanghelia rânduită, putem dobândi vindecarea și învierea. „În timpul activității Sale, Mântuitorul a săvârșit trei învieri din morți: a unui tânăr din cetatea Nain, singurul fiu al mamei sale, a fiicei lui Iair și a prietenului Său, Lazăr. Toate cele trei învieri au fost făcute unor oameni tineri, arătând că la asemenea vârstă nu se cuvine ca oamenii să se despartă de cei apropiați. În toate aceste situații, Mântuitorul ne-a vorbit despre credința în înviere și ne-a îndemnat să nu mai plângem. Cei care vor avea credință adevărată și puternică în Mântuitorul nu vor muri, ci vor trăi în veci. Pentru aceasta Îl rugăm pe Mântuitorul Hristos să ne dăruiască credința celor amintiți în Evanghelia de astăzi, smerenia lui Iair, dragostea lui de a veni înaintea Mântuitorului și de a-L ruga pentru fiica lui, dar să ne dea tuturor și puterea să înțelegem că dincolo de viața aceasta este o altă viață veșnică. Nu avem aici cetate stătătoare, ci o căutăm pe aceea care va să vină”, a reliefat Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, dirijați de arhidiaconul protopsalt Mihail Bucă.