Catedrala nouă prinde contur

Întrucât construcţia Cate­dra­lei Mântuirii Neamului  prinde contur vizibil deasupra solului, reamintim următoarele motivaţii ale edificării catedralei:

1. Construirea Catedralei Mân­tuirii Neamului este o necesi­tate liturgică stringentă, deoarece actuala Ca­tedrală patriarhală din Dealul Mi­tro­poliei se do­vedeşte insuficientă pentru concelebrările liturgice la care participă cei aproape 60 de membri ai Sfântului Sinod, clerici şi mulţime de credincioşi cu pri­lejul unor evenimente cu ca­rac­ter naţional-bisericesc sau interortodox.

În Bucureşti există mai multe bi­serici parohiale ortodoxe construite în secolul al XIX-lea şi al XX-lea (Sfântul Spiridon Nou, Sfântul Elefterie, Caşin) mai mari decât actuala Catedrală pa­triar­hală; chiar şi catedralele unor confesiuni creştine mino­ri­tare (catolică, armeană) sunt mai mari decât actuala Cate­drală patriarhală. Din cauza spa­ţiului in­su­ficient la slujbele din Ca­tedrala patriarhală de pe Dealul Mitropoliei, numeroşi cre­din­cioşi participă în fiecare dumi­nică la Sfânta Liturghie în afara catedralei, adesea la temperaturi scă­zute iarna şi caniculare vara.

2. În ultimii 20 de ani, po­trivit prevederilor legale în vi­goare, sprijinul financiar din partea autorităţilor de stat centrale şi locale s-a acordat nu doar pentru Catedrala Mân­tuirii Neamului, ci şi pentru alte catedrale sau biserici mari din ţară, ortodoxe sau ale altor confesiuni. Această finanţare pentru biserici noi de la bugetul public (ai cărui contribuabili sunt în proporţie de 86% creştini ortodocşi) este justificată de faptul că în România cultele religioase sunt instituţii de drept pri­vat, dar de utilitate publică (vezi Legea cultelor  nr. 489/2006).

În acest sens, menţionăm faptul că în perioada ianuarie 2010 - ianuarie 2013, referitor la lucrările Catedralei Mântuirii Neamului, sumele plătite de Patriarhia Română către bugetul de stat pentru plata impo­zitelor şi contribuţiilor la asi­gu­rările sociale pentru salarii, TVA etc. au fost în valoare de aproximativ 35 milioane de lei.

Cu alte cuvinte, o mare parte din ceea ce Patriarhia Română a primit de la bugetul de stat şi de la bugetele locale ca sprijin pentru construirea viitoarei Cate­drale patriarhale, s-a întors la bugetul public în urma plăţii impozitelor, contribuţiilor sociale şi taxelor aferente potrivit legis­laţiei în vigoare.          

Un studiu atent al istoriei edificării catedralelor europene, vechi şi noi, arată că acestea au fost construite nu doar prin contribuţia Bisericii respective ca instituţie, ci mai ales prin contribuţia autorităţilor de stat centrale şi locale. De exemplu, Catedrala Iisus Mântuitorul  din Moscova a fost construită cu o contribuţie majoră din partea Primăriei Moscovei. În acelaşi timp, municipalitatea susţine financiar întreţinerea catedralei. Un alt exemplu recent îl constituie amplele lucrări de consolidare ale fundaţiei Catedralei Sagrada Famiglia din Barcelona (încă nefinalizată), care au fost suportate financiar integral de la bugetul provinciei spaniole Catalonia.

În acest sens, este de apreciat faptul că în Bucureşti au apărut recent două construcţii emble­ma­tice pentru capitala Româ­niei, construite integral cu fonduri publice, respectiv Arena Na­ţio­nală, care a costat 234 milioa­ne de euro, şi noul sediu al Biblio­­tecii Naţionale a Româ­niei, clădire nefinalizată în timpul comunismului, dar a cărei amenajare a costat acum peste 100 mi­lioane de euro. Dacă autorităţile de stat centrale şi Primăria Generală a Capitalei  ar fi intrat în logica celor care nu doresc să se mai construiască nimic în România din bani publici, cele două obiective, care în prezent suscită un interes naţional şi internaţional, ar fi inexistente.

3. Nu se poate vorbi despre o „concurenţă de mărime“ între Catedrala Mântuirii Neamului  şi clădirea Palatului Parla­men­tului (fosta „Casa Poporului“), deoarece viitoarea Catedrală patriarhală este, ca volumetrie, de zece ori mai mică decât edificiul Parlamentului României. Di­men­siunile mari ale Catedralei Mântuirii Neamului  sunt adaptate la nevoile liturgice solemne şi au valoare de simbol liturgic-teologic, iar faptul că turla mare a catedralei va fi mai înaltă decât clădirea Palatului Parla­mentului constituie, prin pre­zenţa Sfintei Cruci pe ea, un semn de binecuvântare şi ocro­tire pentru întreaga capitală a României.  În acelaşi timp, însă, turla şi Sfânta Cruce de pe ea simbolizează făclia de Înviere şi biruinţa asupra tristei demolări a trei biserici: Alba-Postăvari, Spirea Veche şi Izvorul Tă­măduirii şi a translatării altor două: Schitul Maicilor şi Mihai Vodă, care au fost „răstignite“ în perioada regimului comunist pentru a face loc actualei clădiri a Parlamentului Ro­mâniei. În acest sens, paraclisul provizoriu al Catedralei Mân­tuirii Nea­mului are ca hram principal Învierea Domnului, iar hramul principal al viitoarei Catedrale patriarhale va fi sărbătoarea Înălţarea Dom­nului, care este şi Ziua Naţio­nală a Eroilor, fiind un simbol al biruinţei asupra păcatului şi asupra morţii.      

Întrucât catedrala nouă a fost proiectată înainte de criza financiară, sperăm că ea va fi şi un semn de biruinţă asupra crizei, dacă sporim în credinţă, spe­ranţă şi conlucrare. Astfel este ea percepută de clerul şi credincioşii ortodocşi români care contribuie financiar la edificarea acesteia în cadrul colectei na­ţionale organizate în toate bisericile şi mă­năs­tirile Patriar­hiei Române. Chiar dacă în comparaţie cu anul 2011, anul trecut, 2012, va­loa­rea donaţiilor s-a diminuat din cauza crizei economice, românii din ţară şi unii din străinătate continuă să sprijine construirea viitoa­rei Cate­drale patriarhale. Deoarece o mare parte a acestora solicită să nu li se facă publi­ce numele, Pa­triarhia Română face doar informări periodice membrilor Sfântului Sinod în legătură cu va­loarea donaţiilor din fiecare eparhie.

4. Lucrările de execuţie a infrastructurii Catedralei Mân­tuirii Neamului  repre­zintă un model de transpa­renţă şi corectitudine şi în gestionarea fondurilor pentru realizarea unei construcţii de utilitate publică. De la înce­perea lucrărilor (decembrie 2010), Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc al Bisericii Ortodoxe Române, formată din consilieri clerici şi mireni, este informată săp­tămânal despre modul cum evoluează lucrările şi sumele cheltuite. Toate pro­punerile privind cheltuielile legate de construirea Cate­dra­lei Mân­tuirii Nea­mului sunt aprobate, după dezbatere, de către acest organism executiv permanent al Sfântului Sinod  şi al Adunării Naţionale Bise­riceşti.

Pentru reducerea costurilor de execuţie şi asigurarea unei res­ponsabilităţi sporite a tuturor celor implicaţi în reali­za­rea lucrărilor, Patriarhia Ro­mână nu a încredinţat construi­rea întregului edificiu unui antreprenor general, ci a optat pentru contractarea distinctă pe categorii de lucrări a societăţilor de construcţie cu cea mai mare experienţă în domeniu pe specialităţi. Se­lecţia fiecărei firme de exe­cuţie s-a făcut prin li­ci­ta­ţie. De aceea, costurile execuţiei infrastructurii viitoarei Cate­drale patriarhale au fost cu apro­ximativ 20% mai mici decât cele estimate.  
5. Paralel cu construirea Ca­te­dralei Mântuirii Neamului, Pa­­triarhia Română desfăşoară o amplă şi constantă activitate cul­tural-misionară (radio, tele­vi­zi­une, cotidian) şi social-filan­tro­pi­­că; activitatea spirituală intensă fiind baza activităţii sociale creştin-ortodoxe, astfel încât Liturghia şi filantropia so­cia­lă nu se despart şi nici nu se opun.

În concluzie, Catedrala Mân­tuirii Neamului se construieşte ca edificiu bisericesc de utilitate publică şi va îmbogăţi patrimoniul naţional al poporului ro­mân. Ea are şi valoare de simbol care adună în iubirea lui Dum­nezeu pe românii credincioşi iubitori de valori eterne.

Mulţumim cu recunoştinţă şi preţuire tuturor donatorilor: ierar­hi, clerici şi mireni din toate eparhiile Patriarhiei Române, Guvernului României, Primăriei Generale a Capitalei, primăriilor sectoarelor 1, 2, 3, 5 şi 6 din Bucureşti, precum şi altor instituţii care, până în prezent, au contribuit financiar la construi­rea Catedralei Mântuirii Nea­mului. Ne rugăm lui Dumnezeu să binecuvânteze pe toţi donatorii, constructorii şi susţinătorii acestei catedrale, să le dă­ruiască sănătate, mântuire şi mult ajutor în viaţă. Totodată, în­dem­năm şi pe alţii să ofere ajutorul lor la această lucrare sfântă, ca fiind „un dar pentru eternitate“.

Biroul de presă al  Patriarhiei Române