Catedrala Patriarhală și-a serbat hramul istoric

De sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena, sâmbătă, 21 mai, Catedrala Patriarhală din București și-a prăznuit hramul istoric. Cu această ocazie, Sfânta Liturghie a fost săvârșită la Altarul de vară de lângă catedrală de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un sobor format din 10 ierarhi.
De ziua cinstirii Sfinților apărători și protectori ai Bisericii creștine, bine­credincioșii Împărați Constantin și Elena, sute de credin­cioși din Capitală și-au îndreptat pașii spre Catedrala Patriarhală. Momentul principal al zilei a fost Sfânta Liturghie arhierească, săvârșită de Patriarhul României, împreună cu mai mulți ierarhi ortodocși din România, dar și din străinătate. Așa cum este tradiția de câțiva ani, la Liturghia de hramul istoric al Catedralei Patriarhale au participat grupuri de tineri îmbrăcați în costume populare, veniți din toate eparhiile țării noastre, care s-au evidențiat prin diverse talente în cadrul concursurilor educaționale organizate de Patriarhia Română. Însoțiți de preoții și profesorii de religie care i-au îndrumat, cei mici au rostit solemn, alături de ceilalți credincioși prezenți la slujbă, Crezul.

În cuvântul de învățătură rostit în cadrul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus că Biserica Ortodoxă acordă o cinstire deosebită Sfinților Împărați Constantin și Elena pentru că ei au oprit în Imperiul Roman persecuțiile împotriva creștinilor și au oferit libertate acestora și dreptul de a-și manifesta credința netulburați. „Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt numiți «Întocmai cu Apostolii», sau egali cu Apostolii în cinstire, pentru lucrarea lor deosebită pe care au săvârșit-o în favoarea Bisericii creștine. Sfinții Împărați, putem spune în rezumat, au fost eliberatori ai creștinilor persecutați, apărători ai unității Bisericii lui Hristos, şi au fost promotori ai demnităţii umane, prin legile cu caracter social pe care în mod special Împăratul Constantin cel Mare le-a emis în Imperiul Roman. De asemenea, ei au fost mari ajutători ai bolnavilor, ai văduvelor, ai bătrânilor şi au susţinut foarte mult creşterea și educarea copiilor în credinţă. Ei au susţinut educaţia creştină a copiilor, de aceea am ales ca în fiecare an de hramul istoric al Catedralei Patriarhale să premiem pe cei mai buni copii și tineri care au reușit la diferite concursuri organizate pe teme ale credinței. Anul acesta tema a fost «Biserica și școala din sufletul meu»”, a spus PF Părinte Patriarh Daniel.

Împăratul Constantin cel Mare a rămas cunoscut în istorie prin Edictul din 313 de la Mediolanum, edictul de toleranță față de creștini, dar și prin convocarea Sinodului I Ecumenic de la Niceea din 325, acte care au întărit Biserica împotriva duș­ma­nilor ei.

„S-a dovedit în timp că Sfântul Constantin, care a înțeles misiunea sa de a promova și apăra credința creștină, a devenit din eliberator al creștinilor perse­cutați și un ajutător și sprijinitor al Bisericii creștine. Astfel, toate persoanele care au fost exilate din cauza credinței lor creștine au fost rechemate acasă, au fost restituite proprietățile luate cu sila de la Biserică și de la creștinii care au fost persecutați timp de trei secole de către împărații păgâni romani (de mai înainte). Împăratul Constantin a dăruit bani și ajutoare creștinilor să-și construiască biserici, uneori chiar clădiri publice au fost date de împărat Bisericii, ca recompensă pentru locașurile de cult care fuseseră dărâmate în timpul perse­cuțiilor. Sfântul și-a dat seama că acești creștini persecutați erau oameni credincioși, cinstiți, cu o viață și purtare alese, și a început să numească dintre ei ca sfetnici ai lui și în funcții publice. Apoi, a dat o mulțime de legi care schimbau atitudinea față de oamenii care sufereau și a abolit pedepsele contrare spiritului creștin, cum au fost: răstignirea, zdrobirea picioarelor, arderea cu fierul roșu. S-a înlăturat tratamentul inuman din închisori și a dat legi împotriva torturii. De asemenea, a dat legi cu carater social, a încurajat eliberarea sclavilor”, a explicat Patriarhul României.

Împăratul Constantin a avut meritul întemeierii unei noi cetăți-capitală a Imperiului Roman, numită Constantinopol, pe malurile Bosforului, cetate care a dăinuit încă un mileniu după căderea vechii Rome. De la Constantinopol, Constantin și-a îndreptat atenția și spre teritoriul țării noastre, care fusese părăsit de admnistrația romană. „Sfântul Constantin cel Mare are o legătură specială și cu țara noastră. Prin măsurile sale a continuat creștinarea poporului daco-roman din părțile noastre, începută de Sfântul Apostol Andrei. Astfel, după ce a făcut un pod la Sucidava, Corabia de astăzi, pod mai mare decât al lui Traian cu o jumătate de kilometru, i-a biruit pe goți și i-a atras la creștinism, cerându-le să nu împiedice credința creștină în Dacia. El, de fapt, a recucerit Dacia pe care împăratul Aurelian a părăsit-o din cauza popoarelor migratoare care invadau teritoriul acesta de la nord de Dunăre. Constantin a construit multe biserici la noi și a contribuit la desăvârșirea creștinării populației daco-romane”, a spus Preafericirea Sa.

Premierea câștigătorilor de la două concursuri naționale

La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a invitat la Altarul de vară pe copiii (și îndrumătorii lor din fiecare eparhie) care au câștigat Concursul național de creație „Biserica și școala din sufletul meu”. Tinerii, îmbrăcați în costume populare, au primit de la Patriarhul României diplome și premii și au arătat celor prezenți specificul cultural tradițional al zonelor din care au venit.

În cuvântul de felicitare, Preafericirea Sa a spus că este o bucurie că așa de mulți tineri au participat cu entuziasm la concursul „Biserica și școala din sufletul meu”, și mai ales că „tineretul creștin ortodox păstrează tradițiile noastre care au străbătut veacurile”.

După acest moment, a urmat evidențierea premianților din cadrul altui concurs organizat de Patriarhia Română, numit „Icoana ortodoxă - lumina credinței”, adresat pictorilor bisericești. În Sala „Europa Christiana”, recent restaurată și înfrumusețată, a avut loc și vernisarea unei expoziții cu lucrările câștigătorilor acestui concurs: icoane pictate pe sticlă și pe lemn. Câștigătorii celor două secțiuni ale concursului au fost anunțați de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, și premiați de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Premiile, la fiecare secțiune, au constat în diplome și daruri materiale, după cum urmează: premiul I – 5.000 lei; premiul II – 4.000 lei, premiul III – 3.000 lei; mențiune – 2.000 lei.

Cu această ocazie a fost lansat și catalogul expoziției, care prezintă lucrările câștigătorilor, dar și datele lor de contact, precum și ale celorlalți participanți la concurs.

Procesiune cu moaște și sfințirea Salonului „Sfinții Români”

Sâmbătă-dimineață, sărbătoarea hramului Catedralei Patriarhale a început în mod tradițional cu procesiunea cu sfintele moaște din Catedrala Patriarhală. Slujitorii acestui locaș, preoți și diaconi, au purtat racla cu părticele din moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena și racla cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, din catedrală spre baldachinul de pe Dealul Patriarhiei, unde au fost așezate spre cinstire. Credincioșii au adus obolul lor de cinstire cuvenită Sfinților ocrotitori ai Catedralei Patriarhale, pe parcursul întregii zile. Tot sâmbătă dimineața, Patriarhul României, împreună cu soborul de arhierei, a sfințit Salonul „Sfinții Români” din cadrul Reședinței Patriarhale, care, în ultima perioadă, a fost restaurat și înfrumusețat cu icoane în mozaic înfățișând în mod special chipuri de sfinți români.

În continuare, Sfânta Liturghie de hram a fost oficiată la Altarul de vară de lângă catedrală de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel împreună cu următorii ierarhi: IPS Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului; IPS Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului; IPS Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; PS Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului; PS Părinte Visarion, Episcopul Tulcii; PS Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român din Ungaria; PS Părinte Qais, Episcop de Erzurum, din partea Patriarhiei Antiohiei și a Întregului Orient; PS Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal; PS Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal; PS Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Vineri-seară, slujba Privegherii pentru sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena a fost săvârșită la Catedrala Patriarhală de Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de slujitorii catedralei.

Film cu activităţile copiilor din concursul „Biserica şi şcoala din sufletul meu”

La Palatul Patriarhiei, s-au reunit în seara de vineri, 20 mai, câştigătorii Concursului naţional de creaţie „Biserica şi şcoala din sufletul meu”. Ei au vizionat în Aula „Teoctist Patriarhul” filmul „Biserica şi şcoala din sufletul meu”, care a prezentat cele mai importante activităţi, proiecte și acte de creaţie din fiecare eparhie, înscrise la concurs. Filmul realizat de Televiziunea TRINITAS a Patriarhiei Române a prezentat o sinteză a ceea ce elevii au făcut în ultimele luni în cadrul concursului, în cadrul secțiunilor: literară, artistică şi multimedia. Prin acţiuni şi proiecte diferite (eseuri, poezii, scrisori, icoane, lucru manual, fotografii, interviuri video, scenete de teatru), concurenții au fost încurajaţi să-şi exprime sentimentele și viziunea referitoare la relaţia lor cu Şcoala şi cu Biserica.

La eveniment a participat şi Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal. „Doresc să vă felicit în primul rând pe dumneavoastră, câştigătorii acestui concurs naţional, dar un cuvânt de felicitare se îndreaptă spre toţi copiii care au fost implicaţi. Filmul m-a impresionat prin diversitatea extraordinară a activităţilor desfăşurate în cadrul acestui concurs, în toate eparhiile din ţară, prin afectivitatea şi pasiunea cu care elevii, de la clase cele mai mici până la gimnaziu şi chiar liceu, s-au implicat. Concursul a pus în valoare capacitatea creativă a celor care au participat şi ne-am bucurat că, pe lângă copiii şi elevii care sunt deja implicaţi în proiectul «Hristos împărtăşit copiilor», s-au adăugat și alţi copii. Din ceea ce am vorbit cu părinţii consilieri şi inspectori din cadrul Sectorului teologic-educaţional al Patriarhiei Române, am înţeles că mulţi dintre premianţi sunt cei care au avut deja unele experienţe în cadrul proiectului «Hristos împărtăşit copiilor», şi lucrul acesta ne arată cât de important este ca această participare să devină un lucru permanent, şi nu una legată de un anumit concurs”, a spus Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul.