La 25 noiembrie 2018, în anticiparea Centenarului Marii Uniri, un sobor impresionant de ierarhi, condus de Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului-Noua Romă și Patriarh Ecumenic, și de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, consacra „singurul edificiu reprezentativ al Centenarului României reîntregite”. La șase ani de la acest moment istoric, în urma eforturilor susținute ale echipelor de muncitori, Catedrala Mântuirii Neamului se înfățișează în peisajul urban agitat al Capitalei ca o oază luminoasă de liniște, în care orice om poate să se oprească, să se regăsească pe sine în legătură tainică cu Dumnezeu, dătătorul a tot binele.
Cea mai grea cruce a lumii de astăzi este crucea dragostei
Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, a slujit Sfânta Liturghie în Duminica a 3-a din Postul Mare în Catedrala Episcopală din Huși, informează Biroul de presă al eparhiei.
În cuvântul adresat celor prezenți, ierarhul Hușilor a afirmat că, doar prin iubire, crucea poate deveni centrul vieții noastre spirituale.
De asemenea, a explicat că cea mai grea cruce este să îl iubim pe cel de lângă noi, cu toate neputințele lui:
„În general, noi vorbim despre cruce referindu-ne la suferință. Spunem că «ne este grea crucea». Cea mai grea cruce a lumii de astăzi nu este cea a suferinței, nici a răutății, nici a calomniei, nici a disprețului. Cea mai grea cruce este cea a dragostei: să îl iubim pe cel de lângă noi cu toate neputințele lui - desigur, fără ca el să profite de noi.
Această cruce a dragostei, pe care trebuie să o dăruim celor din jur, este cea mai grea. Trăim greutatea de a-i iubi pe cei din jur.
De pildă, nu este atât de grea suferința pe care o îngăduie Domnul să vină în viața noastră, și este a noastră, proprie, cât suferința pe care o trăim atunci când trebuie să avem noi grijă de un om bolnav, care nu se mai poate mișca sau este bolnav psihic. Cu toții am întâlnit oameni cărora le este foarte greu în astfel de situații. Această greutate nu este semn al lipsei de dragoste, ci semn al neputinței omului să se dăruiască întotdeauna și să știe că zi de zi, clipă de clipă, trebuie să fie pregătit să slujească celui ce este bolnav.
Ducem mai ușor propria suferință, însă suferința celui de lângă noi este mai greu de dus. Cea mai grea cruce este crucea dragostei”.