După o zi bogată în rugăciune, ateliere și vizite, tinerii participanți la Întâlnirea Tinerilor Ortodocși (ITO) 2026 de la București s‑au adunat în lumina serii la Catedrala Națională din București pentru a audia o conferință de suflet susținută de Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord. Seara a continuat cu prezentarea proiectului Centrului de activități cu tineretul „Sfântul Ilie Tesviteanul” și cu pelerinajul „Procesiunea luminilor”, desfășurat pe traseul dintre Catedrala Națională și Catedrala Patriarhală istorică, unde tinerii au primit binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Cea mai grea cruce a lumii de astăzi este crucea dragostei
Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, a slujit Sfânta Liturghie în Duminica a 3-a din Postul Mare în Catedrala Episcopală din Huși, informează Biroul de presă al eparhiei.
În cuvântul adresat celor prezenți, ierarhul Hușilor a afirmat că, doar prin iubire, crucea poate deveni centrul vieții noastre spirituale.
De asemenea, a explicat că cea mai grea cruce este să îl iubim pe cel de lângă noi, cu toate neputințele lui:
„În general, noi vorbim despre cruce referindu-ne la suferință. Spunem că «ne este grea crucea». Cea mai grea cruce a lumii de astăzi nu este cea a suferinței, nici a răutății, nici a calomniei, nici a disprețului. Cea mai grea cruce este cea a dragostei: să îl iubim pe cel de lângă noi cu toate neputințele lui - desigur, fără ca el să profite de noi.
Această cruce a dragostei, pe care trebuie să o dăruim celor din jur, este cea mai grea. Trăim greutatea de a-i iubi pe cei din jur.
De pildă, nu este atât de grea suferința pe care o îngăduie Domnul să vină în viața noastră, și este a noastră, proprie, cât suferința pe care o trăim atunci când trebuie să avem noi grijă de un om bolnav, care nu se mai poate mișca sau este bolnav psihic. Cu toții am întâlnit oameni cărora le este foarte greu în astfel de situații. Această greutate nu este semn al lipsei de dragoste, ci semn al neputinței omului să se dăruiască întotdeauna și să știe că zi de zi, clipă de clipă, trebuie să fie pregătit să slujească celui ce este bolnav.
Ducem mai ușor propria suferință, însă suferința celui de lângă noi este mai greu de dus. Cea mai grea cruce este crucea dragostei”.



.jpg)
