Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
22 Dec, 2024
Cea mai mare mănăstire buzoiană şi-a serbat ocrotitorul
A fost hram de Sfântul Gheorghe şi la Mănăstirea Ciolanu, din judeţul Buzău. Amplasată într-un decor de vis, între păduri dese şi aproape neumblate, lângă Tabăra de Sculptură Măgura, mănăstirea s-a bucurat de sărbătoarea patronului spiritual. Este singura mănăstire din Buzău atestată documentar încă din secolul al XVI-lea. Are două biserici: cea veche, al cărei hram a fost serbat de Sfântul Gheorghe, şi biserica nouă, ctitorită de Episcopul Chesarie al Buzăului, în 1825, cu hramul Sf. Apostoli Petru şi Pavel.
Conform documentelor, Biserica veche ar fi ctitoria Doamnei Neaga, soţia lui Mihnea Turcitul. În secolul al XVII-lea, mănăstirea a fost închinată grecilor, ceea ce a dus la pustiirea lăcaşului. Cel care avea să reorganizeze mănăstirea, să-şi recapete strălucirea spirituală de altădată, a fost Sfântul Vasile de la Poiana Mărului, care a adus aici, în 1763, 12 călugări moldoveni şi munteni. Mănăstirea este menţionată ultima dată în Evul Mediu. În 1766, apoi, mănăstirea dispare aproape un secol din scrierile istorice. La Ciolanu şi-au găsit liniştea sufletească personalităţi marcante ale spiritualităţii româneşti. Printre acestea, Varlaam Protosinghelul, compozitor de muzică psaltică, îngropat în cimitirul mănăstirii, Gherontie Schimonahul, culegător de texte patristice. De asemenea, părintele Dometie Manolache, din Buzău, care a venit cu câteva maici de la Mănăstirea Râmeţ din Ardeal la Mănăstirea Răteşti, unde funcţiona o şcoală de maici pentru deprinderea corectă a vieţii monahale, reînviind astfel biserica din Râmeţ. Aici sunt moaştele mai multor sfinţi Mănăstirea deţine şi un muzeu unde se află icoane, unele pictate prin 1886, de Gheorghe Tattarescu, nepot al lui Nicolae Teodorescu Pitarul care a zugrăvit biserica mare, dar şi o icoană bizantină, pictată la Athos, ce îl înfăţişează pe Sf. Gheorghe, sau o copie (din 1925) a icoanei Maicii Domnului cu Pruncul de la Dălhăuţi. Tot aici găsim un semn de preţuire din partea Patriarhului de Constantinopol, Ioachim al IV-lea, datat 1909. În biserica nouă se află moaştele mai multor sfinţi: Gheorghe, Trifon, Eftimie, Ignatie, Acachie, Neofit, Mercurie, Pantelimon, Haralambie şi Parascheva.
.jpg)
