Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Cea mai mare mănăstire buzoiană şi-a serbat ocrotitorul

Cea mai mare mănăstire buzoiană şi-a serbat ocrotitorul

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Eugenia Golub - 25 Aprilie 2010

A fost hram de Sfântul Gheorghe şi la Mănăstirea Ciolanu, din judeţul Buzău. Amplasată într-un decor de vis, între păduri dese şi aproape neumblate, lângă Tabăra de Sculptură Măgura, mănăstirea s-a bucurat de sărbătoarea patronului spiritual. Este singura mănăstire din Buzău atestată documentar încă din secolul al XVI-lea. Are două biserici: cea veche, al cărei hram a fost serbat de Sfântul Gheorghe, şi biserica nouă, ctitorită de Episcopul Chesarie al Buzăului, în 1825, cu hramul Sf. Apostoli Petru şi Pavel.

Conform documentelor, Biserica veche ar fi ctitoria Doamnei Neaga, soţia lui Mihnea Turcitul. În secolul al XVII-lea, mănăstirea a fost închinată grecilor, ceea ce a dus la pustiirea lăcaşului. Cel care avea să reorganizeze mănăstirea, să-şi recapete strălucirea spirituală de altădată, a fost Sfântul Vasile de la Poiana Mărului, care a adus aici, în 1763, 12 călugări moldoveni şi munteni. Mănăstirea este menţionată ultima dată în Evul Mediu. În 1766, apoi, mănăstirea dispare aproape un secol din scrierile istorice. La Ciolanu şi-au găsit liniştea sufletească personalităţi marcante ale spiritualităţii româneşti. Printre acestea, Varlaam Protosinghelul, compozitor de muzică psaltică, îngropat în cimitirul mănăstirii, Gherontie Schimonahul, culegător de texte patristice. De asemenea, părintele Dometie Manolache, din Buzău, care a venit cu câteva maici de la Mănăstirea Râmeţ din Ardeal la Mănăstirea Răteşti, unde funcţiona o şcoală de maici pentru deprinderea corectă a vieţii monahale, reînviind astfel biserica din Râmeţ.

Aici sunt moaştele mai multor sfinţi

Mănăstirea deţine şi un muzeu unde se află icoane, unele pictate prin 1886, de Gheorghe Tattarescu, nepot al lui Nicolae Teodorescu Pitarul care a zugrăvit biserica mare, dar şi o icoană bizantină, pictată la Athos, ce îl înfăţişează pe Sf. Gheorghe, sau o copie (din 1925) a icoanei Maicii Domnului cu Pruncul de la Dălhăuţi. Tot aici găsim un semn de preţuire din partea Patriarhului de Constantinopol, Ioachim al IV-lea, datat 1909. În biserica nouă se află moaştele mai multor sfinţi: Gheorghe, Trifon, Eftimie, Ignatie, Acachie, Neofit, Mercurie, Pantelimon, Haralambie şi Parascheva.