„Ceea ce Sfânta Scriptură a promis, Sfânta Liturghie a confirmat“

În perioada 10-13 noiembrie a.c., a avut loc la Mănăstirea Tismana cel de-al III-lea Congres Naţional al Facultăţilor de Teologie Ortodoxă din România, organizat de Facultatea de Teologie Ortodoxă din Craiova şi Facultatea de Teologie „Justinian Patriarhul“ din cadrul Universităţii Bucureşti. Evenimentul a reunit ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române şi profesori de la toate facultăţile de teologie ortodoxă din ţară. Subiectul dezbaterilor a avut ca temă centrală „Sfânta Scriptură şi Sfânta Liturghie“. De altfel, aşa cum a arătat şi Patriarhul României, în mesajul citit de către PS Ciprian Câmpineanul, Episcop-Vicar Patriarhal, anul 2008 este dedicat Sfintei Scripturi şi Sfintei Liturghii, iar cei prezenţi au subliniat că Sfânta Scriptură este temelia Sfintei Liturghii.

Reuniunea profesorilor de teologie de la Facultăţile de profil din ţară, desfăşurată în sala festivă a Mănăstirii Tismana, într-o atmosferă destinsă, marcată de un pur spirit academic, a fost deschisă oficial luni, 10 noiembrie, de Înalt Preasfinţitul Irineu, Mitropolitul Olteniei, care a făcut o succintă prezentare a evenimentelor şi a manifestărilor bisericeşti legate de Sfânta Scriptură şi Sfânta Liturghie. În acelaşi timp, a ţinut să sublinieze faptul că întâlnirea de anul acesta a teologilor din toată ţara „se vrea a fi una teologică, de mesaj pentru lumea contemporană. Teologia trebuie să ţină cumpăna dreaptă între vechi şi nou, fără să lase impresia că trădează datele străbune, şi să fie mărturie pentru o lume secularizată“.

În continuare, au urmat mesajele reprezentanţilor Facultăţilor de Teologie din ţară. IPS Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, a transmis un cuvânt de salut din partea Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Sibiu şi a menţionat că fiecare cadru didactic are o responsabilitate specială prin misiunea didactică desfăşurată, iar tinerii profesori „trebuie să contribuie în plus la dezvoltarea teologiei şi la menţinerea ridicată a standardului ştiinţific pentru că facultatea de teologie pregăteşte slujitori ai altarului. În acelaşi timp, vrem să dezvoltăm şi o concurenţă complementară, nu distructivă“.

Mai departe, lectorul Mihai Constantinescu a transmis celor prezenţi mesajul rectorului Universităţii din Craiova, profesorul Ioan Vladimirescu, care a arătat că „marele salt al dezvoltării instituţionale a universităţii noastre s-a produs după 1990, atunci când iniţiativele corpului profesoral şi a forurilor sale de conducere au găsit calea spre împlinire într-un climat social favorabil deschiderilor în lumea contemporană. În acest interval au fost înfiinţate facultăţi de profil noi - drept, teologie, educaţie fizică - şi s-au restructurat cele ale profilelor deja existente, printr-o ofertă de specializări care au răspuns nevoii de modernitate“.

Seria mesajelor a fost închisă de părintele decan Ştefan Buchiu şi de părintele decan Ioan Chirilă care au transmis mesajul facultăţilor de teologie din Bucureşti, respectiv Cluj.

Sfânta Scriptură - temelia Sfintei Liturghii

Marţi, 11 noiembrie a.c., s-a dat startul sesiunii propriu-zise a lucrărilor. Ziua a fost începută prin participarea în număr reprezentativ a celor prezenţi la Sfânta Liturghie, săvârşită în biserica Mănăstirii Tismana. Prezenţa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel s-a făcut simţită în mijlocul clericilor prin cuvântul transmis celor prezenţi prin PS Ciprian Câmpineanul, Episcop-Vicar Patriarhal. În mesajul transmis cadrelor didactice reunite la Tismana, Întâistătătorul Bisericii noastre a subliniat că „al treilea Congres Naţional al Facultăţilor de Teologie Ortodoxă din România are loc în anul jubiliar al Sfintei Scripturi şi al Sfintei Liturghii, după ce, iniţial, lucrările primului congres, care a avut loc la Durău, erau dedicate aniversării centenarului naşterii părintelui profesor Dumitru Stăniloae“.

Prin mesajul Patriarhului României s-a mai arătat că anul 2008, consacrat Sfintei Scripturi şi Sfintei Liturghii, ne-a readus în memorie faptul că Sfânta Scriptură este temelia Sfintei Liturghii - „ceea ce Sfânta Scriptură a promis, Sfânta Liturghie a confirmat. În aceasta constă geniul Ortodoxiei, de a nu despărţi Scriptura de Liturghie, nici Liturghia de Scriptură. Însă ele nu pot fi văzute unite intrinsec, organic şi dinamic decât în Biserică. Biserica a fixat canonul Sfintei Scripturi şi tot ea a alcătuit Sfânta Liturghie, pentru că Hristos, capul Bisericii, este totodată centrul Scripturii şi al Liturghiei“.

„Teologia trebuie să fie în acelaşi timp ştiinţifică şi mistică, academică şi practică“

De asemenea, Patriarhul a accentuat prin mesajul transmis importanţa afirmării valorilor specifice ale învăţământului teologic românesc, pentru afirmarea acestuia pe plan european şi pentru a corespunde problemelor misionare actuale ale Bisericii noastre.

„Atenţie sporită trebuie acordată valorilor specifice spiritualităţii şi teologiei ortodoxe, între care: studiile patristice, traducerile din Sfinţii Părinţi, studiile aghiologice, studiile despre literatura liturgică şi imnografică, precum şi cele privitoare la icoane. Este necesar ca învăţământul teologic universitar să cunoască bine tendinţele generale din învăţământul românesc şi european, să promoveze cercetarea ştiinţifică şi orientarea spirituală practică, să corespundă exigenţelor misionare actuale ale Bisericii. Facultatea de Teologie, deşi rămâne o facultate vocaţională, totuşi, prin specializările ei - Didactică, Socială şi Artă sacră - pregăteşte în mare parte teologi misionari care vor osteni în domenii diferite ale vieţii bisericeşti, viitorii profesori de religie, asistenţi sociali sau pictori şi restauratori bisericeşti. Cunoştinţele teologice multiple trebuie unificate printr-o spiritualitate liturgică profundă, după modelul Sfinţilor Părinţi, mari teologi şi păstori de comunităţi eclesiale. Cunoştinţele teologice devin ziditoare sau formative când cunoaşterea teologică intelectuală se desăvârşeşte în comuniune euharistică sacramentală. Astfel spus, cunoaşte cu adevărat tainele credinţei cel ce participă liturgic la ele.

Teologia trebuie să fie în acelaşi timp ştiinţifică şi mistică, academică şi practică. Faptul că teologia ortodoxă devine ştiinţifică nu constituie o problemă decât dacă ea nu mai are finalitate sfinţitoare, adică se rupe de viaţa comunităţii de credinţă.“

Scriptura nu suferă povara timpului

În cadrul primei sesiuni, moderată de părintele Ştefan Buchiu, decanul Facultăţii de Teologie din Bucureşti, cei prezenţi au audiat referatul „Sfânta Scriptură şi Sfânta Liturghie sau despre organicitatea Sfintei Scripturi cu Sfânta Tradiţie“. Lucrarea a fost susţinută de către părintele profesor Ioan Chirilă, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, care a subliniat faptul că Sfânta Scriptură este Cuvântul viu, continuu şi veşnic al lui Dumnezeu. „Dacă mântuirea este scopul Sfintei Scripturi, după cum afirmă Părinţii, atunci toate cele cuprinse în ea nu au cum să sufere sub povara timpului. Scriptura este într-adevăr o scrisoare a dragostei divine adresată omului, dar vie, continuă şi veşnică. Ea se adresează nu unui ipostas uman sau unei generaţii plasate într-un anumit punct pe axa istoriei, ci se adresează întregii umanităţi, totdeauna şi de pretutindeni, fiindcă cele cuprinse în Sfânta Scriptură nu sunt simple cuvinte, ci «cuvinte ale Duhului», cuvinte ale harului divin, care a determinat pe autor să scrie“.

Seria dezbaterilor pertiente şi riguros argumentate a continuat, fiind moderate de IPS Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului. Astfel, părintele Viorel Sava, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi, a făcut referiri la „Evhologhionul lui Serapion de Thmuis şi importanţa lui pentru istoria Sfintei Liturghii“, arătând că, „datat la jumătatea secolului al IV-lea, Evhologhionul episcopului Serapion de Thmuis se plasează în perioada de formare a riturilor liturgice sursă. Patru dintre acestea s-au impus şi au influenţat evoluţia Liturghiilor păstrate şi oficiate astăzi în bisericile creştine şi alcătuirea unui număr impresionant de anaforale, unele dintre ele de o incontestabilă valoare poetică şi doctrinară“.

Caracteristicile Sfintei Liturghii

În încheierea sesiunilor de referate susţinute în prima zi, audienţa a fost plăcut impresionată de consistenţa şi relevanţa informaţiilor istorice şi teologice, bazate pe manuscrisele existente, despre anaforalele euharistice ale ritului bizantin, prezentate de către lectorul Ciprian Streza, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna“ din Sibiu. Acesta a făcut un parcurs în istoria creştinismului cu privire la structura Liturghiei Sfântului Vasile cel Mare şi a Liturghiei Sfântului Ioan Gură de Aur, evidenţiind faptul că Liturghia este o creaţie caracterizată de un profund sens al armoniei şi al misterului. „Ambele Liturghii sunt creaţii complexe ale tradiţiei liturgice milenare ortodoxe şi sunt caracterizate de un profund sens al armoniei, al frumuseţii şi al misterului. Sunt identice ca formă, fiind structurate în două părţi principale: Liturghia catehumenilor şi cea a credincioşilor. Participantul neiniţiat aproape că nu observă diferenţa din ritual dintre Liturghia Sfântului Vasile cel Mare şi cea a Sfântului Ioan Gură de Aur, în special în practica curentă, unde rugăciunile preotului sunt spuse în şoaptă sau în gând“, a spus lectorul Ciprian Streza.

Cea de-a treia zi a congresului a fost deschisă de referatul părintelui profesor Constantin Coman, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti, care a avut ca temă „Sfânta Scriptură şi Ermineutica biblică ortodoxă“. Părintele profesor Coman a făcut o retrospectivă asupra Ermineuticii biblice ortodoxe. De asemenea, a evidenţiat interesul limitat pentru studiul avansat sau ştiinţific al Sfintelor Scripturi, a marcat nevoia ieşirii Ermineuticii din captivitatea apuseană, iar în final a propus ca şi concept ermineutic fundamental experienţa personală a dumnezeierii. „Pentru Răsăritul Ortodox, criteriul teologic şi ermineutic ultim este sfântul, adică cel care face experienţa nemijlocită a dumnezeirii. Teologia harismatică sau teologia experimentală ar fi, în consecinţă, singura în măsură să exprime viaţa cu Dumnezeu, viaţa Bisericii şi realităţile veacului ce va să vină“, a spus părintele Constantin Coman.

Întâlnirea teologilor români de la Tismana a continuat cu dezbateri organizate pe grupe de lucru. Au fost alcătuite următoarele grupe: Teologie Pastorală, Teologie Didactică şi Teologie Socială, în cadrul cărora au avut loc discuţii academice, manageriale, specifice, marcate de un dialog dinamic, care a avut ca scop receptarea problemelor actuale din diversele ramuri ale teologiei româneşti şi propunerea unor soluţii pentru rezolvarea imediată a acestora.

▲ Învăţământul teologic românesc, între dialog şi acţiune

La finalul lucrărilor, cei prezenţi s-au arătat mulţumiţi de modul în care s-au derulat dezbaterile şi problematicile avute în vedere. Astfel de evenimente nu fac decât să ajute la cunoaşterea problemelor actuale şi să contureze o viziune clară a perspectivelor învăţământului teologic românesc în noul context european.

IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei: „Congresul şi-a propus încă de la început să dezbată teme de teologie, subiecte legate de Sfânta Scriptură şi Sfânta Liturghie, lucru care s-a şi întâmplat cu prisosinţă. Conferenţiarii care au ţinut alocuţiunile s-au pregătit intens şi au scos în evidenţă aprofundările tematicilor respective. Luările de cuvânt au îmbunătăţit dezbaterile. Subiectele tratate au fost de o ţinută academică, ştiinţifică înaltă. În ceea ce priveşte reuniunea decanilor, pot afirma că aceştia sunt preocupaţi de organizare internă, de anumite secţii, de exemplu Teologie socială, care nu are un statut precis.

Ca o concluzie, am avut întotdeauna impresia că duhul frăţesc a fost la înălţime şi că profesori de diferite discipline s-au unit toţi într-un spirit de rugăciune. Cred că a contribuit foarte mult la aceasta unitatea, duhul Sfântului Nicodim care, ca teolog şi bun cunoscător al Tainelor lui Dumnezeu, dar şi ca om care a practicat această învăţătură, a fost permanent în mijlocul nostru.

Este un succes şi avem bucuria să-l comunicăm celorlalţi, iar noi, la rândul nostru, să-l păstrăm în suflete. Îmi doresc ca Tismana să devină un loc al reuniunilor de acest fel. Chiar avem în vedere întemeierea unui Institut de Cercetări Biblice, care să fie de folos. Mitropolia noastră va fi încântată să finanţeze acest institut.“

Pr. prof. Viorel Sava, decanul Facultăţii de Teologie „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi: „Importanţa celui de-al treilea Congres al Facultăţilor de Teologie este dat, în primul rând, de faptul că suntem în Anul jubiliar dedicat Sfintei Scripturi şi Sfintei Liturghii. De altfel, referatele susţinute în cadrul congresului au fost centrate pe această temă de importanţă fundamentală pentru cultura şi spiritualitatea românească. Astfel de dialoguri sunt necesare pentru a identifica problemele de interes cu care se confruntă învăţământul teologic românesc. De asemenea, se ajunge la o armonizare a procesului didactic, pe care îl vedem ancorat în realităţile pastoral-misionare ale Bisericii. În al treilea rând, acest tip de dialog este necesar pentru a identifica direcţiile în care trebuie să ne îndreptăm în aşa fel încât, viitorul, cu cerinţele lui din ce în ce mai importante şi mai agresive, să nu ne găsească descoperiţi.“

▲ 68 de consfătuiri, congrese, simpozioane, conferinţe şi informări ştiinţifice

În sesiunile de lucru desfăşurate tot marţi, 12 reprezentanţi ai Sectorului teologic-educaţional al Patriarhiei au prezentat diversele proiecte realizate şi au informat pe cei prezenţi despre planurile de învăţământ. De asemenea, au prezentat evaluarea proiectelor individuale ale Facultăţilor de Teologie, întocmite în ultimii trei ani.

Astfel, părintele consilier patriarhal Gheorghe Holbea a făcut o radiografiere a activităţilor specifice în învăţământul teologic ortodox universitar, prilej cu care a ţinut să sublinieze că în instituţiile de învăţământ teologic din cadrul Patriarhiei Române s-au desfăşurat 68 de consfătuiri, congrese, simpozioane, conferinţe sau informări ştiinţifice. S-au analizat următoarele teme: integrarea europeană, criza ecologică, aniversarea unor evenimente sau personalităţi din istoria Bisericii, asistenţa socială, rolul familiei, problemele emigrării, teologia icoanei sau dialogul religie-ştiinţă.

▲ Perspective asupra teologiei sociale

La finalul sesiunilor de lucru, s-a întrunit o adunare a Colegiului decanilor. Momentul a fost favorabil pentru discutarea unor probleme legate de management şi de structura planurilor de învăţământ. Ionuţ Tudorie, asistent la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, a prezentat informaţii cu privire la activitatea revistei „Studii Teologice“.

Intervenţia a fost secondată de o altă serie de dezbateri, moderată de PS Ciprian Câmpineanul, Episcop-Vicar Patriarhal, care au avut ca subiect central situaţia specializării de teologie socială. În dialogul viu purtat între cei prezenţi, s-a pus accentul pe competiţia academică, creată cu facultăţile de sociologie şi asistenţă socială, cât şi asupra perspectivei de viitor a unui absolvent de teologie socială, în vederea obţinerii unui loc de muncă, nu doar a unei diplome, care să certifice finalizarea studiilor.

„Am încercat să răspund studenţilor mei la ce foloseşte teologia socială, să văd dacă are vreo utilitate. Pe ei îi interesează să obţină o diplomă, pentru a se putea angaja. În momentul de faţă, noi nu asigurăm un loc de muncă studentului care termină facultatea de teologie, specializarea asistenţă socială. În schimb, el poate primi un loc de muncă dacă este absolvent de asistenţă socială. Aici trebuie eliminată competiţia universitară. Noi, în loc să raportăm nevoile pieţei la capacitatea noastră de formare, raportăm învăţământul nostru la nevoile laice ale vieţii, aşa că va fi întotdeauna o competiţie la nivelul percepţiei, pentru că un student care dă la teologie îşi doreşte să activeze în domeniul Bisericii, şi nu în domeniul laic. Dar nu trebuie neglijat faptul că aceiaşi studenţi pot fi angajaţi şi în structurile laice şi în cele bisericeşti. De aceea, m-am interesat la Ministerul Muncii şi am aflat că pentru noua meserie, urmând ordinul 270/2002 al Ministerului Muncii, trebuie să facem întâi demersuri pentru a include profesia de teolog social în clasificatorul ocupaţiilor din România, ceea ce ar da posibilitatea încadrării şi exercitării profesiei de teolog social“, a subliniat, în intervenţia sa, Laurenţiu Tănase, conferenţiar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti.