Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Cele mai importante evenimente ale anului în UE

Cele mai importante evenimente ale anului în UE

Un articol de: Oana Nistor - 20 Decembrie 2007

▲ În anul 2007, Uniunea Europeană a aniversat 50 de ani de existenţă, iar pentru noi, românii, acest eveniment a coincis cu aderarea ţării noastre la forul european ▲

Comisia Europeană a dat publicităţii un clasament al celor mai importante realizări ale sale, printre care, cele mai însemnate sunt lupta împotriva schimbărilor climatice şi Tratatul de la Lisabona, semnat pe 13 decembrie de toţi şefii de state membre, dar şi crearea de noi locuri de muncă, rata şomajului scăzând în anul 2007, „consecinţă a existenţei unei monede puternice, euro“.

Anul 2007 a fost unul cu totul special, Uniunea aniversând 50 de ani de la actul care a pus bazele formării forului european. Cu această ocazie, Comisia Europeană (CE) a dat publicităţii un clasament al anului 2007 cu cele mai importante zece realizări care, în opinia CE, „demonstrează că preocupările oficialilor europeni se axează pe interesul cetăţeanului, consumatori sau lucrători.

Cea mai importantă realizare a oficialilor europeni, cu o contribuţie directă a tuturor statelor membre, este adoptarea Tratatului de la Lisabona, semnat pe data de 13 decembrie de şefii statelor membre UE. Tratatul, care vine ca o compensaţie a Constituţiei unice respinse prin referendum în câteva state membre, „a mărit eficienţa şi caracterul democratic al Uniunii celor 27, acordând puteri sporite Parlamentului European şi garantând că parlamentele naţionale vor avea un cuvânt mai greu de spus în elaborarea politicilor UE“.

Potrivit textului tratatului, 1 milion de cetăţeni europeni din mai multe state membre pot cere Comisiei Europene să formuleze noi propuneri politice (iniţiativa cetăţenilor).

Procesul decizional a fost şi el schimbat, fiind introdusă noţiunea „dublei majorităţi“, deciziile trebuie să fie susţinute de 55% din statele membre, reprezentând cel puţin 65% din populaţia UE. Un alt punct important presupune semnarea Cartei Drepturilor Fundamentale, care a fost semnată tot în luna decembrie şi care va proteja drepturile de bază ale cetăţeanului, având acelaşi statut juridic ca şi tratatele UE.

Ca urmare a personalităţii juridice dobândite, Uniunea Europeană va avea o nouă imagine la nivel internaţional, conferindu-i o mai mare capacitate de negociere pe plan mondial. S-a creat un nou post, acela de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, ocupat în acest prezent de Javier Solana. O altă realizare reprezintă introducerea votului la alegerea preşedintelui Consiliului European, ce va ocupa această funcţie pentru un mandat de doi ani şi jumătate.

Europa se implică în lupta împotriva încălzirii globale

O altă realizare importantă a fost crearea de noi locuri de muncă. În anul 2007, rata şomajului a scăzut în Europa, mai ales datorită unei economii „sănătoase şi stabilităţii preţurilor, consecinţă directă a existenţei unei monede puternice, euro“, după cum susţin oficialii europeni. Potrivit Comisiei, în ultimii doi ani au fost create aproximativ 6,5 milioane de locuri de muncă, iar numărul acestora ar putea creşte cu încă 5 milioane până în anul 2009, ca rezultat al aşa-numitei „Strategii de la Lisabona“ pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă.

Pe viitor, Comisia doreşte simplificarea demersurilor administrative pe care le implică stabilirea în străinătate, astfel încât mulţi cetăţeni care şi-au găsit un loc de muncă în interiorul Uniunii să fie încurajaţi să ocupe acel post.

De asemenea, UE şi-a asumat responsabilităţile care îi revin în calitate de actor global, situându-se în avangarda luptei împotriva schimbărilor climatice şi a consecinţelor acestora.

Comunitatea internaţională acceptă să înceapă negocierile în vederea adoptării unei noi politici în domeniul schimbărilor climatice, pentru perioada ulterioară anului 2012.

Pe durata celor două săptămâni ale conferinţei de la Bali, Uniunea Europeană a susţinut necesitatea stabilirii unor sarcini precise în demersul de combatere a schimbărilor climatice. „Foaia de parcurs de la Bali“ admite că „doar o reducere drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră poate împiedica încălzirea globală să atingă niveluri periculoase“. O altă concluzie a conferinţei de la Bali este că toată lumea trebuie să acţioneze în acest sens, fie ele ţări dezvoltate, inclusiv Statele Unite ale Americii, cât şi ţările în curs de dezvoltare.

Extinderea spaţiului Schengen

Posibilitatea de a călători fără paşaport, prevăzută de acordul Schengen, a fost extinsă, iar acum beneficiază de ea majoritatea ţărilor care au aderat la UE în 2004. Începând cu data de 21 decembrie, cetăţenii altor nouă state membre vor putea călători în „spaţiul fără frontiere“, din acest moment spaţiul Schengen ajungând la 24 de state membre. România încă nu este parte a Acordului Schengen, condiţii importante ce trebuie îndeplinite, cum ar fi siguranţa frontierelor sau sistemul de acordare a cărţilor de asigurare a sănătăţii, nefiind în totalitate puse la punct.

O realizare care se simte cu adevărat la buzunarul cetăţenilor europeni este aceea de reducere a Roaming-ului, costurile de utilizare a telefoanelor mobile în spaţiul european.

Printre alte succese ale acestui an se numără posibilitatea oferită consumatorilor europeni de a-şi alege furnizorul de electricitate şi gaz, precum şi reducerea costurilor la biletele de avion cu destinaţia SUA, datorită Acordului „Cer Deschis“, semnat la începutul acestui an.

Comisia Europeană încurajează o alimentaţie sănătoasă prin intermediul reformelor din septembrie privind producerea şi comercializarea fructelor şi legumelor, interesele consumatorilor sunt apărate prin politica UE în domeniul concurenţei care împiedică întreprinderile dominante să-şi folosească puterea economică pentru a limita concurenţa.

Reguli noi în publicitate

Conţinutul programelor de televiziune a fost „cizelat“ în favoarea consumatorului şi pentru protecţia vizuală a copiilor, programele care dăunează dezvoltării minorului fiind interzise. Cea mai importantă decizie a Comisiei Europene în privinţa reformei în televiziune este reglementarea privind conţinutul şi frecvenţa pauzelor publicitare. Astfel, niciun canal TV nu poate transmite mai mult de 12 minute de publicitate pe oră.

Programul MEDIA 2007 are un buget de 755 de milioane de euro până în 2013, o prioritate rămânând distribuţia şi promovarea filmelor europene în afara ţării lor de origine, în Europa şi la nivel mondial. (surse: Comisia Europeană, Parlamentul European, europa.eu/success50, MAE)

România, membră a UE de la 1 ianuarie 2007

România a introdus cererea de aderare la Uniunea Europeană la data de 22 iunie 1995, iar negocierile de aderare a României la UE au fost lansate oficial în 15 februarie 2000. În urma monitorizărilor continue privind angajamentele asumate în negocierile de aderare s-a semnat Tratatul de Aderare a României şi Bulgariei la UE la data de 25 aprilie 2005, statele membre ratificând, pe rând, respectivul tratat pentru primirea ţării noastre în rândul statelor membre UE.

Aderarea României, împreună cu Bulgaria, la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 a încheiat cel de-al cincilea val al extinderii Uniunii, iniţiat la 1 mai 2004, prin adeziunea celor opt state din Europa Centrală şi de Est, alături de Cipru şi de Malta.

Prin aderarea României la UE, cetăţenii români au devenit cetăţeni ai Uniunii, aceştia beneficiind pe teritoriul statelor membre de drepturile conferite de tratatele Uniunii Europene tuturor cetăţenilor europeni. Potrivit guvernanţilor români, obiectivul principal al României la acest moment îl constituie consolidarea progreselor şi reformelor realizate, pentru asigurarea unei integrări depline în structurile comunitare.