Centenar Ioan Kalinderu la Buşteni

Centrul cultural „Aurel Stroe“ din Buşteni, în colaborare cu primăria oraşului, a organizat, săptămâna trecută, o serie de manifestări prilejuite de împlinirea a 100 de ani de la moartea lui Ioan Kalinderu (28 decembrie 1840 - 11 decembrie 1913), jurist, silvicultor, publicist şi membru titular al Academiei Române, care şi-a lăsat amprenta asupra dezvoltării oraşului Buşteni. La eveniment au luat parte personalităţi ale oraşului şi din Bucureşti, elevi şi cadre didactice de la Colegiul „Ioan Kalinderu“, localnici. 

 

Într-un cadru hibernal, destins de lumina unui soare timid, câţiva elevi şi dascăli de la Colegiul „Ioan Kalinderu“ au luat drumul Bisericii Domneşti din Buşteni, pe la orele amiezii, pentru a participa la slujba de pomenire a celui care a contribuit, între altele, la construirea acestui sfânt lăcaş, ctitorie a regelui Carol I şi a reginei Elisabeta. După încheierea momentului solemn, oficiat de preotul Dan Daniel Aurel, Constantin Spurcaciu, directorul Centrului cultural „Aurel Stroe“, şi prof. Virgiliu Z. Teodorescu (istoric, membru în comitetul de coordonare a Comisiei de istoria oraşelor din cadrul Academiei Române) au reţinut atenţia celor prezenţi prin evidenţierea câtorva piese din decorul bisericesc, de însemnătate istorică, culturală, care fac arc peste timp până în vremea lui Ioan Kalinderu.

Evocarea celui care a fost administrator al Domeniilor Coroanei, în vremea regelui Carol I, de numele căruia se leagă clădirea primăriei din Buşteni (în prezent, sediul poliţiei) şi cea a Casei româno-franceze, fără a uita de domeniul schiabil Kalinderu, a continuat cu depunere de coroane de flori şi alocuţiuni comemorative la statuia acestuia din curtea Colegiului „Ioan Kalinderu“. 

 

„Prin pregătirea în Bucureşti şi apoi în Franţa, Ioan Kalinderu a ajuns unul dintre marii jurişti, a cărui activitate a fost apreciată în ţară, dar şi în străinătate, la Haga. La 1884, regele Carol I, care era în primul rând un foarte bun psiholog, cu o capacitate incredibilă de a se orienta, de a cunoaşte individul, a înţeles că are de-a face cu un om a cărui voinţă l-a ajutat să realizeze lucruri pe care alţii fie că se fereau, fie că nu erau capabili să le împlinească. Ca atare, i-a încredinţat misiunea de a conduce Domeniile Coroanei. La timpul respectiv, Buşteniul era un cătun care devenise un sătuc. Kalinderu i-a dat o determinare nouă acestui sătuc - de la căruşerie a ajuns să fie exploatator a tot ce era (piatră, lemn), a creat local de şcoală, de primărie, de brutărie, contribuind şi la formarea a ceea ce era viitoarea industrie: fabrica de hârtie şi celuloză din Buşteni. Toate acestea erau preocuparea Domeniilor Coroanei, atât pentru Domeniul Coroanei din Bucegi şi munţii Baiului, cât şi pentru celelalte 12 Domenii ale Coroanei din întreaga Românie. Astfel, fostul sătuc s-a transformat în viitoare staţiune, în aşa fel încât astăzi vorbim de oraşul-staţiune Buşteni“, a lămurit prof. Virgiliu Z. Teodorescu, care a continuat prezentarea personalităţii celui care este un model, cel puţin pentru generaţiile de astăzi, în cadrul unei conferinţe pe bază de videoproiecţie, la centrul cultural orăşean.

 

Ca filantrop, Kalinderu a donat Academiei Române averea primită prin testament de la Ioan şi Elena Otteteleşanu (cca. 900 ha teren agricol şi păduri, clădiri şi sume de bani), a finanţat dotarea aulei Academiei Române, inclusiv pentru cumpărarea vitraliilor. De reţinut, Muzeul de artă „Kalinderu“ din Bucureşti, ctitorie a sa, este primul muzeu privat din România.

 

„Ioan Kalinderu este un model. Noi am reuşit să ducem şi în şcoli, chiar personal am fost, pliante cu date biografice, activitatea şi personalitatea acestui om complex. Ce-i drept, nu toţi oamenii din Buşteni cunoşteau prea multe date despre Ioan Kalinderu, care este un exemplu pentru ceea ce ar trebui să facem în continuare, pentru continuarea tradiţiilor, pentru respectarea valorilor culturale, istorice, morale ale poporului român“, a încheiat Constantin Spurcaciu, directorul Centrului cultural „Aurel Stroe“.