O frumoasă biserică zidită pe un vechi aşezământ monahal veghează de secole localitatea din inima ţinutului Branului. Moeciu de Jos este locul cunoscut pentru frumuseţea peisajelor, pentru vrednicia locuitorilor şi pentru istoria sa zbuciumată. Lăcaşul de cult cu hramul "Sfântul Nicolae" a fost de-a lungul timpului nu doar casă de rugăciune pentru credincioşii din Moeciu de Jos, ci şi o cetate de unde a fost apărată credinţa strămoşească a brănenilor.
Satul Moeciu de Jos, ocrotit de munţii Bucegi şi Piatra Craiului, s-a numit iniţial Lungoceşti, de la numele familiei Lungoci, care a trăit în această zonă. În zilele noastre, familia Lungoci nu mai are nici un urmaş. Biserica de la Moeciu de Jos a fost construită în perioada 1758-1762 de membrii aceastei familii, mai precis de Neagoe şi Stana Lungoci. De-a lungul timpului, satul a purtat şi numele Mahala, pentru că aici locuiau săteni din toată zona Branului. "Există şi astăzi credincioşi din Moeciu de Jos care poartă numele Olteanu etc. Vă pot mărturisi, ca preot, că locuitorii satului au luat ceea ce este mai bun de la oamenii din jurul lor. Este poate cea mai frumoasă comunitate ortodoxă din ţara noastră", ne-a mărturisit parohul de la Moeciu de Jos, părintele protopop Gheorghe Colţea. Localitatea brăneană păstrează şi astăzi urmele conflictelor militare desfăşurate în zonă. Mărturiile bătrânilor, dealurile răvăşite de tranşee, râul Moeciu care iniţial se numea "Turcul", toate ne arată că în această zonă au murit mii de români pentru patrie şi credinţă.
Veche aşezare monahală
Biserica de la Moeciu de Jos a fost construită în două etape. Iniţial, biserica nu avea turnul mare, pentru că administraţia austro-ungară de la castelul Bran nu permitea românilor să construiască astfel de lăcaşuri de cult. "A fost construită pe temelia unei vechi biserici de mănăstire. Când am renovat biserica, am găsit sub vechile duşumele ruinele acestei mănăstiri despre care se vorbea prin sat. Observăm şi astăzi că, în credinţa brănenilor, dragostea de mănăstire ocupă un loc aparte. Ei n-au avut mănăstiri în această zonă, pentru că au fost arse sau dărâmate. De aceea, credincioşii din zonă plecau adesea în pelerinaje la mănăstiri. Tradiţia pelerinajelor s-a păstrat şi astăzi, chiar dacă acum avem patru puncte monahale în zona Branului", ne-a explicat părintele iconom stavorfor Gheorghe Colţea. A doua parte a construcţiei şi turnul au fost adăugate după 1880. În perioada 1946-1948, preotul Ioan Giurgiu a împodobit lăcaşul de cult cu pictură în tehnica "fresco". Lucrările au fost realizate de pictorii Nicolae Pană şi Toma M. Condrea. Biserica a fost resfinţită pe 30 iunie 1985, de mitropolitul Antonie Plămădeală.
Preoţii martiri ai Branului
După 1993, biserica a fost renovată complet. A fost restaurantă pictura, s-au refăcut exteriorul bisericii şi acoperişul, s-au schimbat duşumelele şi stranele. În jurul anului 1780, cei doi preoţi care slujeau aici au fost martirizaţi la cetatean Bran, pentru că au organizat o revoltă împotriva propagandei uniatiste. "Numele acestor doi martiri nu se cunosc. Sperăm că vom descoperi numele lor şi că vor fi pomeniţi ca sfinţi", ne-a spus părintele paroh. La Moeciu de Jos trăiesc 2085 de credincioşi ortodocşi. În parohie s-au stabilit recent şi două familii de protestanţi venite din zona Buzăului pentru a-i converti pe oamenii de aici şi din celelalte comunităţi brănene. "N-au reuşit să convertească pe nimeni, ceea ce spune multe despre statornicia în credinţă a enoriaşilor de la Moeciu de Jos", continuă părintele Colţea. Din 1880 şi până în prezent, la biserica din sat au fost parohi patru preoţi. Părintele Gheorghe Colţea a fost precedat de preotul Enescu George, cunoscut în tradiţia satului ca popa Vlad, de preoţii Ioan Giurgiu şi Ioan Zăbavă.
Credincioşii darnici din Moeciu de Jos
Credincioşii de la Moeciu de Jos sunt cunoscuţi pentru dărnicia lor şi pentru ataşamentul faţă de biserică. La slujbele religioase oficiate în biserica din sat participă un număr mare de credincioşi. "Dacă în multe dintre comunităţile ortodoxe credincioşii participă mai mult duminica la Sfânta Liturghie, iar la sărbători frecvenţa este redusă, la Moeciu de Jos lucrurile sunt diferite. Sunt foarte bucuros când văd biserica plină şi la sărbătorile din timpul săptămânii. Un al lucru deosebit care trebuie menţionat este dărnicia credincioşilor. Ei sunt foarte buni donatori. Toate lucrările de la biserică sau realizat cu sprijinul credincioşilor şi toate obiectele bisericeştie au fost achiziţionate cu sprijinul parohiei. Mai mult decât atât, alte comunităţi au primit în dar de la Parohia Moeciu de Jos sfinte vase, cruci, veşminte, cărţi şi alte obiecte liturgice", ne-a mai spus părintele Gheorghe Colţea.
Pedagogul de la poarta bisericii
Încă de la poarta bisericii, credincioşii din Moeciu au posibilitatea să se închine unei cruci deosebite. Realizată din lemn scuptat, crucea are o inscripţie cu cele zece porunci. "Această cruce este primul pedagog al creştinilor. Oamenii vin, se închină, văd ce este scris pe cruce şi conştientizează cum ar trebui să fie viaţa creştinului", ne-a explicat părintele Colţea.
.jpg)
