În Sala Mare a Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași a avut loc în această seară, deschiderea oficială a Simpozionului internațional „Dumitru Stăniloae”, la care a luat parte și
15 Mai, 2024
Cinstire Sfântului Dionisie Exiguul
Miercuri, 1 septembrie, la finalul slujbei de Te Deum, oficiată în Catedrala patriarhală, a fost lansată cartea "Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul – părintele erei creştine", avându-l ca autor pe părintele dr. Alexandru Moţoc.
Editată în condiţii grafice deosebite, noua apariţie a fost tipărită cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă. Această lucrare de teologie istorică prezintă cu lux de amănunte viaţa, opera, activitatea şi canonizarea sfântului dobrogean, una dintre cele mai de seamă personalităţi pe care spaţiul românesc le-a oferit civilizaţiei universale, considerat a fi, aşa cum arată Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în Cuvântul înainte, atât părintele erei creştine, cât şi al Dreptului bisericesc. Cu privire la documentaţia folosită, Preafericirea Sa remarcă faptul că "în edificarea conţinutului lucrării au fost fructificate cu acrivie cele mai valoroase surse referitoare la viaţa, activitatea şi scrierile Sfântului Cuvios Dionisie Exiguul". De asemenea, autorul a avut grijă să includă în această teză a sa de doctorat toate cercetările anterioare referitoare la eruditul daco-roman, podoabă a Bisericii noastre strămoşeşti. Stilul expunerii este clar şi accesibil, fiecare faptă ori operă a savantului originar din Scythia Minor fiind precedată de expunerea cauzelor ce au reclamat realizarea ei. Prezentarea vieţii şi a operei monahului dobrogean nu omite nici o controversă, fie referitoare la locul naşterii şi al formării scriitorului patristic străromân, fie privitoare la identificarea lui cu Sfântul Dionisie Pseudo-Areopagitul. În lămurirea acestor problematici se resimte pregătirea de canonist a autorului, care expune în mod obiectiv argumentele fiecărei teorii, arătând care este opinia general acceptată de cercetători. Partea finală a lucrării cuprinde, ca o concluzie logică ce rezultă din prezentarea vieţii şi a operei marelui traducător, canonist şi calendarolog, o prezentare a virtuţilor acestuia, ce au stat la baza hotărârii de canonizare: sfinţenia vieţuirii, înţeleasă ca smerenie a inimii, ca dragoste faţă de Dumnezeu şi oameni şi ortodoxia credinţei sale.
