Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Cinstirea Apostolului românilor la Patriarhie

Cinstirea Apostolului românilor la Patriarhie

Galerie foto (3) Galerie foto (3) Știri
Un articol de: Andrei Butu - 30 Noiembrie 2022

De sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei cel întâi chemat, Ocrotitorul României, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învățătură în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reședința Patriarhală, în care a subliniat că Sfântul Andrei este părintele spiritual al românilor pentru că el a adus Evanghelia Mântuitorului Iisus Hristos strămoșilor noștri geto-daco-romani.

Patriarhul daniel, predica, Sfantul Apostol Andrei, 30 noiembrie

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a prezentat legătura profundă pe care poporul nostru o are cu Sfântul Apostol Andrei. „Sfântul Apostol Andrei a propovăduit Evanghelia lui Hristos în Sciția, sudul Ucrainei, și în Sciția Mică, Dobrogea de astăzi. Dobrogea a fost cucerită de romani cu 70 de ani înainte de Hristos. Acolo se aflau deja greci, care pe marginea Mării Negre și chiar pe Dunăre aveau cetăți, deoarece se ocupau mult cu comer­țul pe mare. Cercetări mai recente arată că Sfântul Andrei a venit în Dobrogea de astăzi împreună cu Sfântul Apostol Filip și au predicat Evanghelia strămoșilor noștri geto-daco-romani, dar și grecilor care se aflau atunci în Sciția. Sfântul Apostol Andrei ne-a adus Evanghelia Mântuitorului Iisus Hristos și a început a boteza în această parte a țării noastre. A stat multă vreme pe teritoriul Dobrogei și a locuit mai întâi în peșteri. Nu avea obiceiul să propovăduiască în orașe, ca și Apostolul Pavel, ci folosea o metodă mai puțin cunoscută, și anume aceea de a-i aduna în casele credincioșilor sau în peșteri pe cei care doreau să-l asculte. Nu se expunea public autorităților păgâne care stăpâneau teritoriul respectiv. Avea o propovăduire mai discretă, dar la fel de eficientă, prin faptul că se transmitea credința într-un mod neoficial, ci mai mult personal și familial. Până astăzi, în folclorul românesc din părțile Dobrogei s-a păstrat amintirea sa, și aceasta cu o anumită admirație, întrucât a intrat ca părinte spiritual în conștiința locuitorilor din primele veacuri. În comuna Ion Corvin din Dobrogea, aproape de granița cu Bulgaria, se află o peșteră pe care tradiția o consideră că a fost prima biserică, în înțelesul că a fost primul loc de rugăciune în care Sfântul Apostol Andrei și ucenicii pe care i-a format se rugau acolo. Astăzi este, începând cu anul 1990, o biserică de mănăstire. Deși locul a fost sfințit în anul 1943 de Episcopul Chesarie Păunescu al Dunării de Jos, doar după anul 1990 s-a putut construi lângă peștera Sfântului Andrei o biserică”, a arătat Preafericirea Sa.

Întâistătătorul Bisericii noastre a spus că despre lucrarea apostolică a Sfântului Andrei în Sciţia au scris în secolul 3 Sfântul Ipolit, Episcopul Romei, şi scriitorul bisericesc Origen, precum și Eusebiu de Cezareea, în secolul 4, precizând că Sfântul Apostol Andrei a predicat Evanghelia sciţilor şi tracilor.

Patriarhul României a explicat că cinstirea Sfântului Apostol Andrei de către români s-a intensificat mai ales datorită aducerii cinstitelor sale moaște în România începând cu anul 1996. „În anul 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca ziua de pomenire a Sfântului Apostol Andrei, 30 noiembrie, să fie însemnată cu cruce roșie în calendar. În anul următor, 1996, am reușit ca Mitropolitul Nicodimos de Patras să aducă Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei la Iași pentru câteva zile. Aducerea capului Sfântului Apostol Andrei în România a fost întâlnirea surprinzătoare, emoțio­nală și solemnă a poporului român cu Apostolul său. Atunci au venit aproape un milion de pelerini la Iași. Pentru câteva zile, capul Sfântului Andrei a fost dus și la Galați. Acest eveniment a avut un impact foarte mare, pentru că foarte mulți români au aflat, din mass-media mai ales, că noi avem credința apostolică de la Sfântul Apostol Andrei și că Sfântul ocrotitor al românilor este Apostolul cel întâi chemat. De aceea, în anii următori a fost o explozie de nume Andrei, Andreea și derivate date copiilor care s-au născut. Astfel, astăzi, avem aproape un milion, după estimările autorităților, mai precis 940.000 de români care poartă numele Sfântului Andrei, ceea ce înseamnă că impactul înscrierii pomenirii lui în calendar cu cruce roșie și mai ales aducerea cinstitului său cap spre închinare la Iași și la Galați, iar în anul 2011 la București, Sibiu și Alba Iulia, au făcut ca popularitatea sa să fie și mai mult intensificată. Aceasta se explică și prin faptul că, în anul 1997, Sfântul Sinod l-a proclamat pe Sfântul Apostol Andrei ca Ocrotitor al României”, a spus Preafericirea Sa.

De asemenea, Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat că la 30 noiembrie prăznuim unitatea de credință apostolică, iar în ziua următoare unitatea națională a românilor: „În anul 2002 s-a hotărât de către Sfântul Sinod ca pomenirea lui să fie sărbătoare națională bisericească. Ca urmare, Patriarhia Română a făcut în anii 2008 și 2011 demersuri către autoritățile de stat, Președinția României, Parlamentul României și Guvern, prin care se solicita ca ziua de pomenire a Sfântului Apostol Andrei să fie zi de sărbătoare și pentru societate, nu doar pentru Biserică. Astfel, prin Legea 147 din 23 iulie 2012, ziua de 30 noiembrie a fost declarată sărbătoare legală în care nu se lucrează. De aceea, s-a făcut o legătură între ziua de 30 noiembrie și cea de 1 decembrie, care este Ziua Națională a României. Mai întâi prăznuim unitatea de credință apostolică, iar în ziua următoare unitatea națională a românilor. Tot în această zi de 30 noiembrie am hotărât în Sfântul Sinod ca pomenirea Sfântului Ierarh Andrei Șaguna să fie în aceeași zi, deodată cu pomenirea Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, pentru că a fost un mare apărător al identității și demnității românești în Transilvania și un mare om de cultură, cel care a tradus Biblia, care a făcut o mulțime de reguli bisericești și a înființat publicația «Telegraful Român». Astfel, este zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează, dar și zi în care noi ne amintim de credința apostolică a românilor și de tradiția noastră creștină din timpul Sfinților Apostoli până în zilele noastre. În mod deosebit, s-a dorit ca această importanță a Sfântului Andrei pentru viața poporului român să fie subliniată și prin faptul că noua Catedrală Patriarhală, numită și Catedrala Națională, care a fost deja construită în mare parte, dar acum sunt lucrări de finisare și mai ales de pictare, să aibă pe lângă hramul «Înălțarea Domnului», când se serbează Ziua Eroilor, și hramul «Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României»”.

La final, Patriarhul României i-a felicitat pe toţi cei care poartă numele Sfântului Apostol Andrei sau derivate ale acestuia.