Cinstirea Botezătorului Ioan la Altarul de vară al Reşedinţei Patriarhale

În fiecare an, de praznicul Naşterii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, Altarul de vară din grădina interioară a Reşedinţei Patriarhale îşi sărbătoreşte cel de-al doilea hram, întrucât aici se află o statuie în bronz a pruncului Ioan, copie a sculpturii celebrului artist Paul Dubois, care a realizat această operă în anul 1861 la Roma. Cu acest prilej, Sfânta Liturghie a fost oficiată de părintele arhimandrit Paisie Teodorescu, vicar patriarhal, iar la finalul slujbei, cuvântul de învăţătură a fost rostit de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României. Preafericirea Sa a vorbit despre naşterea şi viaţa Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, precum şi despre lucrarea misionară a Sfântului Ierarh Niceta de Remesiana, cinstit în Biserica noastră tot la 24 iunie.

Întâistătătorul Bisericii noastre a amintit în cuvântul său că Sfântul Proroc Ioan Botezătorul, despre care Însuşi Mântuitorul Iisus Hristos a spus: „Nu s-a ridicat între cei născuţi din femei unul mai mare decât Ioan Botezătorul” (Matei 11, 11), este prăznuit de mai multe ori în timpul unui an liturgic: „În 23 septembrie facem pomenirea Zămislirii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, în 7 ianuarie este Soborul său, în 24 iunie prăznuim Naşterea Botezătorului, în 29 august este Tăierea capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, în 24 februarie este Întâia şi a Doua aflare a cinstitului său cap, iar în 25 mai prăznuim a Treia aflare a capului sfântului. Din punct de vedere iconografic, Sfântul Ioan Botezătorul este plasat pe catapeteasmă în primul rând de jos, la baza acesteia, întotdeauna după icoanele împărăteşti. De asemenea, el este prezent în icoana Deisis a Judecăţii Universale, unde Mântuitorul Se află pe tronul de judecată, în dreapta Lui se află Fecioara Maria şi în stânga, Ioan Botezătorul, ca mijlocitor în ziua judecăţii pentru cei care s-au pocăit, dar nu au mai avut timpul necesar pentru a arăta faptele pocăinţei în viaţa lor”.

Părintele Patriarh Daniel a subliniat faptul că lucrarea pregătitoare a Botezătorului este prevăzută și cuprinsă în planul lui Dumnezeu de mântuire a lumii. „Prin el se realizează un plan al lui Dumnezeu prestabilit, şi anume, el va fi Înaintemergătorul şi Botezătorul Mântuitorului Iisus Hristos. El va pregăti calea lui Mesia, adică a lui Iisus Hristos, ca Mântuitor al lumii. De aceea, figura sa este prevăzută încă din Vechiul Testament. Prorocul Isaia vorbeşte despre glasul celui ce strigă în pustie (Isaia 40, 4), referindu-se la acest personaj misterios care va pregăti calea Domnului, care va fi Înaintemergător al Său. De asemenea, Prorocul Maleahi spune că va fi un înger în trup care va merge îna­intea feţei Domnului (Maleahi 3, 1). De aceea, în iconografia ortodoxă, Sfântul Proroc Ioan este pictat cu aripi, potrivit profeţiei Prorocului Maleahi. Iar naşterea lui este una minunată, în înţelesul că ea a fost pregătită prin multe rugăciuni, prin pocăinţă şi prin multă milostenie de către părinţii săi, preotul Zaharia şi soţia sa, Elisabeta”, a reliefat Patriarhul României.

Preafericirea Sa a explicat apoi semnificaţia numelui Ioan: „Ioan în limba ebraică vine de la cuvântul Yohanan, care înseamnă Dumnezeu S-a milostivit sau Dumnezeu a avut milă. Ioan înseamnă, aşadar, Cel miluit de Dumnezeu, Cel agreat sau Cel iubit de Dumnezeu”. În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat că Sfântul Proroc Ioan Botezătorul împreună cu Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul sunt precursori ai monahismului. Totodată, a vorbit despre profeţia preotului Zaharia, care a spus că Sfântul Ioan va întoarce inimile părinţilor spre copii. „El a profeţit că Ioan va aduce poporul evreu spre credinţa nouă în Iisus Hristos. Această profeţie ne arată că Sfântul Ioan este un om ales de Dumnezeu, pregătit de El pentru lucrarea sfântă a mântuirii oamenilor”, a spus Patriarhul României.  

Preafericirea Sa a mai amintit că Sfântul Ioan Botezătorul este ocrotitor şi ajutător al familiilor care doresc să aibă copii, dar nu pot: „Rugăciunile adresate lui şi milosteniile oferite celor săraci, mai ales familiilor cu mulţi copii, ajută mult ca până la urmă cei care nu pot avea copii să dobândească sau să găsească copii pe care îi pot adopta sau înfia”.
La final, Patriarhul României a vorbit despre viaţa Sfântului Ierarh Niceta de Remesiana, părintele ocrotitor al daco-romanilor. „Acest sfânt s-a născut în anul 338 în Dacia Mediterranea, adică Dacia de dincolo de Dunăre, în teritoriul Serbiei de astăzi. Sfântul Niceta de Remesiana i-a păstorit 48 de ani pe strămoşii noştri daco-romani, între anii 366 şi 414 (...). Era un om învăţat şi a fost plin de râvnă duhovnicească şi misionară. A fost un om harnic şi înţelept, a zidit biserici, a hirotonit diaconi şi preoţi şi în mod deosebit a mobilizat populaţia daco-romană creştină prin cântări. Cea mai cunoscută cântare a sa în limba latină este «Te Deum laudamus - Pe Tine, Dumnezeule, Te lăudăm»”, a spus Preafericirea Sa.

Patriarhul României le-a urat tuturor celor care poartă numele de Ioan sau de Niceta ori derivate din aceste nume mulţi ani binecuvântaţi, sănătate şi mântuire.