„Cinstirea Sfântului Nicolae face parte din cultura omeniei“

De ziua lui, Sfântul Nicolae a adunat la Palatul Patriarhiei duminică, 6 decembrie, copii şi părinţi, profesori, preoţi şi ierarhi ai Bisericii noastre, pentru a asculta colinde şi poezii prin care a fost cinstit Pruncul, a cărui naştere o aşteptăm cu toţii. Vernisajul expoziţiei-concurs „Icoana din sufletul copilului” şi programul cultural-artistic „Sfântul Nicolae în mijlocul copiilor” au constituit bucuria serii. Copiii mai multor şcoli din Capitală au încântat asistenţa şi au primit daruri de la Moşul cel bun şi milostiv.

Duminică, 6 decembrie 2009, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a avut loc programul cultural-artistic intitulat „Sfântul Nicolae în mijlocul copiilor”, la care au participat elevi din clasele I-VI, îndrumaţi de cadre didactice (învăţători, profesori de Religie, profesori de Educaţie muzicală) de la mai multe şcoli din municipiul Bucureşti.

Înaintea acestui program, în Sala „Europa Christiana” din Palatul Patriarhiei a avut loc vernisajul expoziţiei-concurs „Icoana din sufletul copilului” (concurs naţional aflat la a XVII-a ediţie, organizat de către Patriarhia Română şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării), precum şi vernisarea expoziţiei de desene cu tematică religioasă „Sfântul Nicolae în mijlocul copiilor”, realizate de elevi bucureşteni. Expoziţia „Icoana din sufletul copilului” a fost deschisă de cuvântul PS Ciprian Câmpineanul, Episcop-Vicar Patriarhal, care a spus că Biserica a urmărit ca prin acest concurs să încurajeze pe copiii înzestraţi de Dumnezeu cu un talent deosebit în ceea ce priveşte pictura spre a realiza astfel de lucrări, de a le insufla în inimi şi suflete dragostea faţă de Biserică, faţă de valorile Evangheliei Mântuitorului Iisus Hristos şi pentru a fi educaţi frumos, în spirit creştin ortodox, încât atunci când ei înşişi vor ajunge mari să poată contribui, la rândul lor, la educarea copiilor în acelaşi spirit al dragostei faţă de Biserică şi de semenii noştri.

Ierarhul Nicolae, unul dintre cei mai iubiţi sfinţi

În deschiderea programului cultural-artistic, pr. Alexandru Gherasim, consilier la sectorul Învăţământ şi Activităţi cu Tineretul, a vorbit despre dragostea pe care o au creştinii faţă de Sfântul Nicolae: „Sfântul Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei, făcătorul de minuni, pe care-l pomenim astăzi, este unul dintre sfinţii cei mai iubiţi. Şi este iubit de toţi creştinii: de ortodocşi, de catolici, chiar şi de protestanţii care, deşi în calendarul lor nu i-au mai trecut pe sfinţi, au înscris totuşi, în mod special, ziua lui Nicolae. Ba mai mult, tradiţia consemnează faptul că şi necreştinii l-au cinstit încă din vechime pe Sfântul Nicolae, purtând adesea cu ei icoana Sfântului, mai ales atunci când călătoreau pe mare, pentru a-i feri de furtuni”.

Au interpretat colinde şi au recitat poezii elevii de la şase şcoli, câte una de la fiecare sector din Capitală. Astfel, sectorul I a fost reprezentat de Şcoala Nr. 17 „Pia Brătianu”, sectorul II de Şcoala Nr. 56 „Jose Marti”, sectorul III de Şcoala Nr. 196 „Federico Garcia Lorca”, sectorul IV de Şcoala Nr. 129 „Elena Farago”, sectorul V de Şcoala Nr. 147 „Petrache Poenaru” şi sectorul 6 de Şcoala Nr. 197.

„Copiii apreciază persoana nu după rang sau ştiinţă, ci după bunătatea inimii”

În cuvântul rostit la sfârşitul spectacolului, Întâistătătorul Bisericii noastre a subliniat: „Copiii care au cântat şi recitat în seara de Sfântul Nicolae au exprimat, cu multă nevinovăţie şi cu multă gingăşie, mesajul sărbătorii Naşterii Domnului Iisus Hristos şi dragostea lor faţă de Sfântul Nicolae, care a devenit simbolul bunătăţii, al dărniciei şi al generozităţii. Sfântul Nicolae prevesteşte pe Moş Crăciun. Moş Crăciun este simbolul bunătăţii Tătălui Ceresc care «atât de mult a iubit lumea, încât pe unicul Său Fiu l-a dat, ca oricine crede în El sa nu piară, ci să aibă viaţă veşnică». Toate darurile de Crăciun şi toate darurile Sfântului Nicolae trimit spre dărnicia lui Dumnezeu Tatăl Cel preamilostiv, Care a arătat în Fiul Său, Iisus Hristos, devenit om din iubire pentru oameni, că Dumnezeu doreşte ca toţi oamenii să se mântuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină, să se împărtăşească de fericirea, pacea şi bucuria Preasfintei Treimi. Această bunătate a lui Dumnezeu este receptată în primul rând de copii, pentru că toţi copiii apreciază mai întâi o persoană nu după rangul ei, nu după ştiinţa ei, nu după abilităţile tehnice sau intelectuale, ci după bunătatea inimii. Deci, bunătatea lui Dumnezeu şi a sfinţilor este cel mai mult subliniată în toate colindele, în toate manifestările artistice, în toate poeziile, în toate melodiile în care credinţa se manifestă ca o bucurie a vieţii. Această bunătate a lui Dumnezeu exprimată în sfinţii Săi şi mai ales în Sfântul Nicolae a contribuit ca, în poporul nostru, educaţia creştină să cultive o cultură a dărniciei, a generozităţii, a ospitalităţii. Şi este foarte important ca astăzi, într-o lume individualistă şi din ce în ce mai egoistă, să fie mai intens cultivate bunătatea, frăţietatea, generozitatea, întrajutorarea, ca semn al omeniei”.

În continuare, Părintele Patriarh a amintit un pasaj din comentariul la Evanghelia după Matei al Sfântului Ioan Gură de Aur, capitolul 25, unde se vorbeşte despre judecata din urmă sau de apoi, care arată că unicul criteriu de judecată la sfârşitul veacurilor este bunătatea, spunând „nu te osândeşte atât pentru alte păcate cât pentru neomenie, că nu ai fost om omenos printre oameni”. „Deci colindele, toată cinstirea Sfântului Nicolae şi toată dragostea faţă de Moş Crăciun fac parte din această cultură a omeniei, a umanului sfinţit de Dumnezeu devenit om din iubire pentru oameni şi pentru mântuirea lor. Cei pe care i-am ascultat şi care i-au învăţat pe copii aceste frumoase colinde au contribuit ca noi să ne aducem aminte de copilăria noastră, să simţim copilul din noi şi cu recunoştinţă să ne gândim la părinţii care ne-au născut, la părinţii spirituali, preoţi şi profesori, educatori şi educatoare, care ne-au format.”

Legat de naşterea Pruncului dumnezeiesc, Preafericirea Sa s-a exprimat zicând că Dumnezeu-copilul din Betleem este Dumnezeu care devine copil, pentru a ne arăta că nimeni dintre oameni, dacă n-a fost copil, nu poate fi om. „Nici un om nu poate fi om dacă nu s-a născut copil, fiindcă numai copilul percepe iubirea părintească. Mântuitorul Iisus Hristos, tocmai pentru că a venit să binevestească lumii iubirea părintească a Tatălui veşnic, trebuia să fie El mai întâi copil, crescut de Fecioara Maria, Maica Domnului, şi de dreptul Iosif, care a fost tatăl său adoptiv, în aşa fel încât El, Atotputernicul, Care a făcut cerul şi pământul, S-a smerit atât de mult, încât trebuia să fie ajutat şi cu îmbrăcăminte şi cu hrană şi cu protecţie, ca să înţelegem mai bine că iubirea lui Dumnezeu cea atotputernică este şi atotmilostivă şi atotsmerită”, a spus Patriarhul nostru.

Pruncul din Betleem, atotputernic şi smerit!

Atotmilostiv şi atotsmerit este Pruncul din Betleem! Fericitul Augustin spune : „Din pântecele mamei Sale conduce universul, constelaţiile, cerul şi pământul”. Ne arată că este deodată atotputernic şi smerit. Deci, puterea pe care o arată taina Crăciunului nu este puterea fizică, nici puterea de a conduce pe alţii, ci puterea iubirii smerite care respectă libertatea omului şi în acelaşi timp îl fascinează. Arată că noi cu cât ne asemănăm mai mult cu Dumnezeu Fiul cu atât suntem mai mult fii ai Tatălui Ceresc, aşa cum este programul dat în Botez; prin botez să devenim fii ai lui Dumnezeu după har. La final, Patriarhul Daniel a felicitat Sectorul Învăţământ şi Activităţi cu Tineretul al Arhiepiscopiei Bucureştilor, care, împreună cu Sectorul Teologic Educaţional al Patriarhiei Române şi cu Centrul de Presă BASILICA, a organizat acest program şi, de asemenea, ca partener principal, protoieriile care s-au ocupat în primul rând de darurile pe care le-a adus Moş Nicolae.

La sfârşitul spectacolului, organizatorii au împărţit daruri tuturor copiilor, atât participanţilor la spectacol, cât şi micilor spectatori aflaţi în sală, darurile fiind oferite cu sprijinul Protoieriilor I, II şi III Capitală.