Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
Cinstirea Voievodului Ştefan la Mănăstirea Putna
Sfântul Voievod Ştefan cel Mare este prăznuit astăzi în mod deosebit la Mănăstirea Putna din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, unde sute de credincioşi participă la slujbă după ce au făcut un pelerinaj pe zeci de kilometri ce s-a încheiat în această dimineaţă la mormântul domnitorului sfânt al Moldovei.
Putna, mănăstirea de suflet a Sfântului Ştefan cel Mare şi locul său de odihnă, este cercetată în fiecare an de sute de credincioşi în jurul datei de 2 iulie, rânduită de Biserica Ortodoxă Română din anul 1992 ca zi de prăznuire a sa. Pe lângă cinstirea sfântului săvârşită prin slujbele din ajun şi din ziua hramului, binecredinciosul voievod a fost comemorat prin mai multe festivităţi militare şi patriotice despre care ne-a vorbit părintele arhim. Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna.
„Slujba de cinstire a Sfântului Voievod Ştefan a început de ieri-seară, din ajun, de la ora 18:00, cu Vecernia şi Litia, continuate cu Utrenia, adică cu rânduiala Privegherii. Slujba a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, înconjurat de un sobor de slujitori. Astăzi sunt oficiate slujba Acatistului Sfântului Ştefan cel Mare de la ora 7:30 şi Sfânta Liturghie de la ora 9:30. La fel ca în fiecare an, după Sfânta Liturghie, coruri alcătuite din copii şi adulţi vor desfăşura un program artistic dedicat sfântului voievod“, ne-a spus părintele stareţ.
La manifestările de la Mănăstirea Putna participă şi reprezentanţi ai Armatei Române, precum şi autorităţi locale şi centrale. „Nu va lipsi anul acesta nici parada militară însoţită de cântece ostăşeşti prin care soldaţii vor da onorul cuvenit voievodului, aducându-ne aminte de străjerii Măriei Sale. Programul se va încheia cu ceremonia depunerii de coroane la mormânt din partea Prefecturii, Consiliului judeţean, Primăriei şi a altor instituţii civile din judeţul Suceava“, ne-a precizat părintele arhim. Melchisedec Velnic.
Astăzi se împlinesc 556 de ani de la înscăunarea ca domn al Moldovei, 509 ani de trecerea la cele veşnice a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare şi 21 de ani de la trecerea sa în rândul sfinţilor.
Tot astăzi îşi sărbătoreşte hramul şi Parohia „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare“ din cartierul bucureştean Drumul Taberei, Protopopiatul I Capitală. Părintele paroh Sergiu Ristea ne-a spus că Sfânta Liturghie este săvârşită de un sobor de slujitori într-un cort special amenajat, iar pentru credincioşii veniţi la hram au fost pregătite peste 700 de pachete cu alimente. Parohia închinată sfântului voievod a fost înfiinţată acum 3 ani, iar anul acesta Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a acordat binecuvântarea pentru înălţarea unei bisericuţe din lemn în care să se oficieze sfintele slujbe.
Pe 2 iulie este sărbătoare şi la Mănăstirea Toflea din judeţul Galaţi, care are hramurile „Sfinţii Trei Ierarhi“ şi „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare“. Numeroşi credincioşi participă astăzi la Sfânta Liturghie săvârşită la această mănăstire situată la graniţa dintre judeţele Galaţi, Vrancea şi Vaslui, mănăstire redeschisă la 18 decembrie 2010 prin purtarea de grijă a Înaltpreasfinţitului Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos.
Sfântul Voievod Ştefan cel Mare este, alături de sfinţii voievozi români, unul dintre ocrotitorii românilor din Europa de Nord. În cadrul acestei eparhii tinere, la propunerea Preasfinţitului Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord, s-a înfiinţat un centru de tineret pus sub ocrotirea directă a Sfântului Ştefan cel Mare, care are ca scop întărirea legăturilor dintre tinerii ortodocşi din cadrul eparhiei şi semenii lor din România şi din alte eparhii ortodoxe româneşti.
Astăzi este hram şi la Parohia „Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt“ din Iaşi.