Colindele de Crăciun - lumină şi bucurie

Bogăţia teologică şi spirituală a colindelor de Crăciun vine din învăţătura Bi­se­ricii Ortodoxe, inspirată de tex­tul Evangheliei şi de scrierile Sfinţilor Părinţi, care au meditat îndelung şi profund la taina iubirii lui Dumnezeu pentru oameni arătată nouă prin Întru­pa­rea şi Naşterea Fiului Său, Cel ce S-a făcut Om din iubire faţă de oameni (cf. Ioan 3, 16).

Colindele şi toate cântările li­tur­gice ale Bisericii noastre din această perioadă de pregătire du­hovnicească pentru marea săr­bătoare a Naşterii Domnului ne îndeamnă să ne minunăm cu mintea şi să ne bucurăm cu ini­ma de înţelesul profund al tainei Naşterii Pruncului Iisus „Fiu al lui Dumnezeu născut din Tată, fără mamă, Fiu al Omului, năs­cut dintr-o mamă, fără tată: El, marea vedere a îngerilor şi mi­cuţ în vederea oamenilor; Cu­vân­tul, Dumnezeu Cel mai îna­in­te de toţi vecii, făcut trup la tim­pul hotărât de El; Făcătorul soarelui şi făcut trup sub soare; rânduind din sânul Tatălui tot mersul veacurilor, şi dăruind din sânul mamei Sale sfinţire aces­tei zile mari; rămânând în sânul părintesc deşi iese din el; în­ţelept mai presus de orice cuvânt şi copil ca înţelepciune; umplând lumea şi stând culcat în iesle; conducând stelele şi alăptându-se de la pieptul mamei; atât de mare ca Dum­nezeu şi atât de mic ca rob, fără ca această smerenie să mic­şo­re­ze cu ceva grandoarea Sa, nici ca această grandoare să cople­şeas­că în vreun fel smerenia (...) 1. Acest adevăr adânc al Tainei Întrupării şi Naşterii lui Hris­tos, „Care, Dumnezeu fiind în chip, n-a socotit o ştirbire a fi El întocmai cu Dumnezeu, ci S-a de­şertat pe Sine, chip de rob lu­ând, făcându-Se asemenea oa­me­nilor, şi la înfăţişare aflân­du-Se ca un om“  (Filipeni 2, 6-7), a inspirat opere de artă, litera­tură şi muzică, atât cultă, cât şi populară.

Una dintre expresiile cele mai vii ale felului în care po­porul român a teologhisit şi cântat poetic taina iubirii lui Dumnezeu pentru oameni se regăseşte în colinde. La români, colindele se remarcă prin profunzimea teologiei şi simplitatea formei ca expresie vie a culturii teologice şi duhovniceşti populare. Bogăţia colindelor ro­mâ­neşti vine din această cultură te­ologică populară a sufletului r­o­mânesc, inspirată de învă­ţă­tu­ra Bisericii şi Sfintele Evan­ghe­lii, în care se relatează şirul evenimentelor legate de Taina Naş­terii Domnului: călătoria Fe­cioarei Maria şi a dreptului Iosif la Betleem, arătarea stelei de la Răsărit, venirea magilor, cântarea îngerilor, închinarea păstorilor, furia lui Irod, transpuse cu evlavie şi bucurie în cre­a­ţii poetice şi cântări sfinte.

Anul acesta, la Concertul tra­di­ţional de colinde al Patriarhiei Ro­mâne a fost invitat Corul Na­ţi­onal de Cameră „Madrigal“, cu­noscut atât în ţară, cât şi în străinătate şi devenit în timp o adevărată revelaţie, un simbol al artei muzicale româneşti.

Ne gândim cu recunoştinţă la faptul că în urmă cu 45 de ani, mai precis în anul 1968, Corul „Madrigal“, sub bagheta regretatului maestru Marin Con­stan­tin, sprijinit de Biserica Or­to­do­xă Română, a imprimat primul disc de colinde, intitulat: „Şi­ra­guri de icoane ale sufletului ro­mâ­nesc“. Într-o epocă în care mi­siunea Bisericii era îngrădită şi orice activitate a ei, dincolo de zidurile lăcaşurilor de cult, era prac­tic interzisă, Biserica şi „Ma­drigalul“ aduceau în casele românilor colindul sfânt şi bun!

Astfel, pentru activitatea în­de­lungată, rodnică şi folositoare Bi­sericii şi societăţii, la îm­pli­ni­rea a 50 de ani de slujire muzicală neîntreruptă, cu o prezenţă remarcabilă pe marile scene ale lumii şi cu un repertoriu de exce­lenţă în patrimoniul muzical interpretativ universal, conferim as­tăzi Corului Naţional de Ca­me­ră „Madrigal“ cea mai înaltă distincţie a Patriarhiei Române, „Crucea Patriarhală“ pentru laici. De asemenea, tuturor mem­brilor Corului „Madrigal“ le ofe­rim Diploma omagială „Sfin­ţii Împăraţi Constantin şi Ele­na“, mari apărători şi promotori ai credinţei creştine.

Mulţumim, în acelaşi timp, Gru­pului psaltic „Tronos“ al Catedralei patriarhale pentru interpretarea autentic bizantină a colindelor în deschiderea concertului din această seară şi îi conferim Ordinul „Sanctus Ste­phanus Magnus“ pentru activi­ta­tea misionară promiţătoare.

Totodată, felicităm Centrul de Presă Basilica al Patriarhiei Ro­mâne pentru organizarea Con­certului de colinde „Ră­să­ri­tul cel de Sus“ şi binecuvântăm pe toţi participanţii la acest eve­niment tradiţional, dorindu-vă tu­turor Sărbători fericite cu să­nătate şi bucurie sfântă!

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Nota: 1 Fericitul Augustin, Sermo, 187, 1; trad. G. Humeanu, Les plus beaux sermons de S. Augustin, t. 3, Paris, 1934, pp. 51-52; citat în art. „Noel“, în: Dictionnaire de spiritualité, t. XI, Beauchesne, Paris, 1982, col. 387.

Cuvânt rostit cu ocazia concertului tradiţional de colinde Răsăritul cel de Sus al Patriarhiei Române, organizat de Centrul de Presă BASILICA, la Palatul Patriarhiei, miercuri, 18 decembrie 2013.

Corul Madrigal a concertat în Palatul Patriarhiei