Colocviul național de presă bisericească, la final

Amfiteatrul „Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman” al Facultății de Teologie Ortodoxă din București a găzduit sâmbătă, 8 februarie, ultima sesiune de comunicări a Colocviului național „Presa bisericească la Centenarul Patriarhiei Române”. Lucrările întrunirii au reunit foști și actuali ostenitori și colaboratori ai Ziarului Lumina al Patriarhiei Române, precum și alți oameni de cultură.

Ultima sesiune de comunicări a fost moderată de Augustin Păunoiu, consilier patriarhal și redactor-șef al săptămânalului Lumina de Duminică, și de părintele Ștefan Sfarghie, redactor în cadrul Ziarului Lumina. Lucrările întrunirii au reunit foști și actuali ostenitori și colaboratori ai Ziarului Lumina al Patriarhiei Române, precum și alți oameni de cultură.

Prima alocuțiune a fost rostită de cercetătorul Mirel Bănică, a cărui prelegere s-a intitulat „Pelerinajul în România de astăzi și reprezentarea acestuia în mass-media laică și bisericească. O analiză comparată a evoluțiilor recente”. În continuare, a luat cuvântul jurnalistul Marius Vasileanu, care a susținut referatul „Oglindiri ale culturii laice în presa bisericească. Câteva studii de caz”.

Daniela Șontică, redactor în cadrul Ziarului Lumina, a vorbit despre „Sentimentul religios în presa exilului românesc anticomunist”: „Fenomenul exilului românesc anticomunist este un fragment din istoria noastră culturală și literară mai puțin cunoscut și dezbătut. Când ne referim la exilul românesc postbelic, ne gândim de fapt la esența lui anticomunistă. Exilații români, care au fost mai ales intelectuali, prin articolele din reviste, dar și prin cuvântul rostit de la microfonul posturilor de radio Europa Liberă și Vocea Americii, au arătat lumii adevărul despre regimul totalitar instalat în România. Ajunși în Franța, dar și în alte locuri precum Spania, Italia, Germania, Portugalia, America sau Australia, românii au fondat edituri, tipografii, publicații, societăți culturale și s-au adunat în cenacluri și conferințe. Ziarele și revistele aveau rolul de a păstra românitatea și spiritualitatea creștină. (...) Un aspect mai puțin studiat de istoricii exilului românesc îl reprezintă latura religioasă și temele creștine ale textelor publicate. Într-o privire de ansamblu asupra câtorva reviste importante apărute în perioada 1948-1989, am constatat că sentimentul religios este de multe ori implicit în articole, poezii și fragmente de proză, dar poate fi regăsit și ca atare, cu intenția explicită și clară. Trăind într-o lume liberă, fără cenzură asupra credinței, în toate publi­cațiile românilor aflați în pribegie pot fi citite texte pe astfel de teme”.

Prelegerea următoare, care a abordat un subiect de o foarte mare actualitate, a fost rostită de publicistul Răzvan Bucuroiu, fiind intitulată „Digitalizarea: șansă misionară sau capcană duhovnicească?”. Următorul referat a fost susținut de părintele Nicolae‑Cristian Câdă, redactor-șef al revistei Vestitorul Ortodoxiei a Patriarhiei Române, care a vorbit despre activitatea deosebită și moștenirea spirituală a ierarhului desemnat de Sfântul Sinod pentru coordonarea activității publicistice a acestui periodic imediat după apariția sa, în prelegerea intitulată „Vestitorul Ortodoxiei prin lupa memoriei vrednicului de pomenire Episcop Damaschin Coravu. Contribuția președintelui de re­dac­ție al periodicului Patriarhiei Române la comunicarea Bisericii în perioada 1990-2007”.

În continuare, a luat cuvântul părintele Ștefan Sfarghie, care a susținut referatul intitulat „Politicul și spiritualul în paginile Ziarului Lumina. Analiză”: „Doresc să realizez o analiză a modului în care primul cotidian creştin din România și din întreaga lume ortodoxă se raportează, pe de o parte, la viaţa bisericească şi socială din ţara noastră, iar pe de altă parte, la viaţa politică din România. Este bine cunoscut faptul că Biserica nu face şi nu se implică în politică, nici de la amvon şi nici prin mijloacele de comunicare în masă. Ca mădulare ale Bisericii, jurnaliştii bisericești sunt cetăţeni ai statului, dar şi ai Împărăţiei lui Dumnezeu. Însă Împărăţia lui Dumnezeu «nu este din lumea aceasta» (Ioan 18, 36). De aceea, și poziția jurnaliștilor care fac parte din Centrul de Presă BASILICA al Patriarhiei Române față de viața politică se încadrează în general în răspunsul oferit de Mântuitorul Iisus Hristos irodianilor şi fariseilor care L-au întrebat dacă se cuvine să plătească impozit cezarului. (...) Astăzi, în paginile Ziarului Lumina, oficiosul Patriarhiei Române, există ocazional știri din viața politică, însă acestea sunt abordate din perspectiva învățăturii Bisericii Ortodoxe și a valorilor creștine. Acestea nu sunt destinate să susțină un anumit partid sau candidat, ci mai degrabă reflectă pozițiile oficiale ale Bisericii cu privire la evenimentele politice și sociale, subliniind principiile morale, etice și sociale pe care Biserica le consideră importante. De exemplu, în contextul alegerilor sau al unor evenimente politice semnificative, Ziarul Lumina poate publica editoriale sau comentarii despre importanța implicării civice a creștinilor, despre rolul Bisericii în educația cetățenilor sau despre necesitatea unui comportament moral în viața publică. Biserica se roagă la fiecare slujbă pentru ca ţara, oraşele şi satele să aibă conducători care să fie responsabili și să lucreze în interesul binelui comun, respectând principiile creștine ale iubirii și dreptății. Astfel, «știrile politice» din Ziarul Lumina nu sunt destinate a face politică în mod direct, ci sunt mai degrabă un mijloc de a reflecta poziția Bisericii Ortodoxe Române în fața realităților politice, oferind cititorilor ghidaj moral și spiritual”.

Ultima prelegere i-a aparținut Monicăi Dumitrescu și s-a intitulat „Aspecte jurnalistice în Epistolele Sfântului Apostol Pavel”. „Scrisorile Sfântului Pavel reprezintă o componentă esențială a Noului Testament, fiind, de asemenea, unele dintre cele mai vechi texte creștine. Aceste scrisori nu sunt doar mărturii ale învățăturii teologice și ale organizării timpurii a Bisericii creștine, ci și exemple valoroase de comunicare. Deși nu au fost scrise pentru a fi considerate jurnalism în sensul modern al cuvântului, Epistolele Sfântului Pavel manifestă unele caracteristici care pot fi comparate cu stilurile jurnalistice”, a subliniat aceasta.

În încheiere, toți participanții la această sesiune a colocviului au efectuat o vizită pe șantierul Catedralei Naționale.