„Ziarul Lumina” - două decenii de slujire mediatică

Se împlinesc astăzi, 7 februarie 2025, 20 de ani de când, în peisajul presei românești, și-a făcut apariția Ziarul Lumina, al cărui ­întâi număr a fost dedicat aniversării nonagenare a vrednicului de pomenire Părinte Patriarh Teoctist. După 5.725 de ediții în 20 de ani de apariție neîntreruptă, Ziarul Lumina și-a consolidat locul și și-a confirmat rolul de cronică a Patriarhiei Române. ­Sărbătorirea celor două decenii este marcată, în perioada 6-8 februarie, prin Colocviul național „Presa bisericească la Centenarul Patriarhiei Române”.

Pe parcursul a trei zile, în cadrul a două sesiuni de comunicări științifice, precedate de o sesiune preliminară, găzduite de Palatul Patriarhiei, respectiv (mâine) de Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, ierarhi, jurnaliști, ostenitori în cadrul Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române, profesori și cercetători vor susține prelegeri evidențiind rolul presei bisericești în societatea românească, precum și modul în care aceasta susține misiunea pastorală și catehetică a Bisericii.

Manifestarea dedicată în egală măsură Centenarului Patriarhiei Române și momentului aniversar al Ziarului Lumina a debutat joi, 6 februarie, într-un cadru solemn, fiind vernisată expoziția „Centenarul Patriarhiei Române. Pagini din istoria presei românești”, găzduită de Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei. Cu același prilej a fost lansat „Catalogul mediatic ortodox - ediția 2025”.

Sesiunea preliminară a colocviului a continuat astăzi, 7 februarie, în Sala „Conventus” a Palatului Patri­ar­hiei, fiind moderată de Prea­sfințitul Părinte Varlaam Ploieș­teanul, Episcop-vicar patriarhal, care a evidențiat legătura dintre cele două evenimente celebrate în cadrul manifestării.

„Ziua de astăzi marchează împlinirea a 20 de ani de la apariția primului număr al singurului cotidian ortodox din lume, Ziarul Lumina, eveniment legat în mod fericit de sărbătorirea din 4 februarie a Centenarului Patriarhiei Române, întrucât există o foarte strânsă legătură între or­ganizarea modernă a Bisericii Ortodoxe Române și apa­riția și dezvoltarea unei prese bise­ricești în țara noastră. Este o legătură strânsă și cu momentul canonizării celor 16 părinți martiri și mărturisitori în perioada comunistă, întrucât trei dintre aceștia au avut o bogată experiență în presa bisericească. Suntem chemați astăzi să reflectăm asupra importanței presei bisericești în viața socială și cum pot Biserica și slujitorii presei bisericești să-și împroprieze cele mai moderne mijloace și metode de promovare a adevărului creștin și a informației cu privire la viața și lucrarea Bisericii în societate către publicul larg”, a spus Preasfinția Sa.

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit în continuare cuvântul de binecuvântare intitulat „Două decenii de cotidian ortodox dintr-un secol al Patriarhiei Române”.

Acad. Dumitru Murariu, vicepre­ședintele Academiei Române, a transmis apoi un mesaj de ­felicitare din partea forului cultural și științific pe care îl reprezintă.

„Oglindirea și prezentarea în paginile acestor publicații ale activității și acțiunilor Bisericii nu sunt simple relatări de presă. Ele sunt o parte esențială, consti­tutivă a menirii Bisericii noastre, a muncii sale de misionariat, de informare și de formare a credinței ortodoxe”, a spus acad. Dumitru Murariu.

La rândul său, Ciprian Vasile Olinici, secretarul de stat pentru Culte, a evidențiat rolul presei bisericești în societatea contemporană.

„Presa bisericească a fost, în primă instanță, răspunsul Bisericii la provocările societății moderne, un răspuns care a fost regândit în termenii limbajului specific presei laice, independent într-o anumită măsură de amplele formulări apologetice, însă fără a pierde din vedere specificul mesajului bisericesc, șlefuit de veacuri și, totodată, permanent adaptat contextului. (...) Ziarul Lumina și nu doar el au reușit să răspundă într-o manieră profesionistă și echilibrată la provocările pe care contemporaneitatea le lansează la adresa Bisericii. Cei 20 de ani împliniți de Ziarul Lumina sunt, în esență, 20 de ani de permanentă construcție, de tensiune benefică, de realism spiritual și de responsabilitate creștină racordată la realitățile vremurilor”, a afirmat domnia sa.

Prof. univ. dr. Marian Petcu, de la Facultatea de Jurnalism și Știin­țele Comunicării din Bu­cu­rești, a vorbit despre locul jurnalismului bisericesc în peisajul mediatic din țara noastră, sesiunea preliminară fiind încheiată de pr. lect. univ. dr. Cosmin Pricop, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din București, care a evidențiat buna colaborare dintre instituția pe care o conduce și cotidianul Patriarhiei Române.

„Colaborarea strânsă a Facultății de Teologie Ortodoxă din București cu Ziarul Lumina, ca de altfel cu toate componentele Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române, se observă în primul rând în multitudinea de articole, interviuri, editoriale publicate de-a lungul acestor ani atât de cadrele didactice, cât și de unii studenți, masteranzi sau doctoranzi. Invitațiile primite constant de a publica în Ziarul Lumina reprezintă pentru cadrele didactice ale facultății un foarte important și, în egală măsură, necesar exercițiu de a transmite cunoștințe și perspective teologice într-un limbaj accesibil publicului larg și, în acest fel, de a nu pierde niciodată din vedere aplicabilitatea practică și rezonanța concretă a conceptelor și metodelor teologice în care suntem specializați”, a arătat părintele decan.

În încheiere, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat legătura dintre numele sălii în care s-a desfă­șurat sesiunea preliminară a colocviului - Conventus - și noțiunea de „cuvânt”, care este baza jurnalismului.

„Dintre toate limbile romanice, noțiunea de «cuvânt» numai în limba română este exprimată prin «conventum». «Conventus» înseamnă «a veni împreună, a se întâlni». Când întâlnirea ajunge la o înțelegere comună se numește «conventum», care a dat în limbile moderne «convenție». Este foarte important să reținem că misionarii din primele veacuri care au încreștinat poporul român au ales cuvintele esențiale din limba latină populară. Nu se folosește latinescul «verbum» pentru «cuvânt», ci noțiunea de «cuvânt» a fost rezultatul folosirii termenului «conventus» în sens de întâlnire și «conventum» ca înțelegere comună. Aceasta descoperă finalitatea logos-ului sau a verbum-ului latin, anume comuniunea. Când întâlnirea se transformă în înțelegere comună începe comuniunea”, a arătat Preafericirea Sa.

În continuare, au debutat în plen, în aceeași sală, lucrările primei sesiuni de comunicări științifice, având acelaşi moderator. Prima prelegere a fost susținută de Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, având titlul „Presa bisericească online - remediu pentru narcisismul digital”, în care ierarhul a vorbit despre misiunea presei bisericești de a restabili o ierarhie a valorilor în contemporaneitatea asaltată de mediile online, reașezând în centru nu persoana umană egoistă și narcisistă, ci pe Cel Care S-a făcut Om pentru oameni, Mântuitorul Iisus Hristos.

„Presa bisericească online poate fi un remediu redutabil la tendința de orizontalizare, de autonomizare și de selfizare a omului prin folosirea excesivă, fără discernământ și abuzivă a mediilor digitale, cu o singură condiție: să reediteze permanent în conținutul ei echilibrul spiritual exprimat și trăit atât de frumos în taina icoanei. Sintagma «presă bisericească» nu este una tehnică, ci foarte adecvată. În centrul ei nu este și nu ar trebui să fie omul cu imperfec­țiunile sale, ci în mijlocul ei trebuie să fie Dumnezeu-Omul”, a spus Prea­sfinția Sa.

Următoarea prezentare a apar­ținut Prea­sfințitului Părinte Paisie Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, și a purtat titlul „Presa bisericească veche (sec. XIX-XX), despre mănăstiri, biserici și ctitori în Mitropolia Ungrovlahiei", în care ierarhul a prezentat rolul publicațiilor bisericești în tezaurizarea și transmiterea informațiilor, uneori inedite, cu privire la anumite ctitorii.

„Publicațiile bisericești au dedicat încă de la începuturile lor pagini importante prezentării mănăstirilor și bisericilor monument istoric. Studiile monografice, articolele, documentarele istorice, inscripțiile, pomelnicele publicate în paginile revistelor bisericești sunt, până astăzi, surse bibliografice de neocolit pentru orice lucrare ce are ca subiect patrimoniul eclesial medieval. (...) Dacă analizăm chiar și în prezent bibliografiile tezelor de doctorat, ale volumelor de istorie veche bisericească, vedem nenumărate trimiteri la articolele din presa bisericească a ultimelor decenii ale sec. XIX și prima jumătate a sec. XX, care este perioada de maximă intensitate, dar și de maximă com­petență a autorilor privind publicarea surselor documentare, epigrafice și a sintezelor monografice, ceea ce demonstrează impor­tanța presei bisericești în istoriografia bisericească românească”, a afirmat Prea­sfinția Sa.

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a prezentat în continuare prelegerea cu titlul „Ziarul Lumina: o altfel de colecție aghiografică”, în care a prezentat contribuția cotidianului Patriarhiei Române la prezentarea portretelor a nu­meroși sfinți și persoane „purtătoare de lumină”, în strânsă legătură cu evenimente concrete din viața bisericească.

„Ziarul Lumina al Patriarhiei Române este amvonul continuator al atâtor autori care au prezentat viețile oamenilor sfinți. În acești 20 de ani de când Ziarul Lumina publică pagini profunde și valoroase despre cuvintele Evangheliei și despre Tradiția Bisericii, în general, poate fi remarcat un număr însemnat de pagini referitoare la viețile și scrierile celor care au strălucit, în diverse locuri și timpuri, slujind Biserica cu un simț uimitor al mărturisirii și al respon­sabilității (...) Publicând an de an și zi după zi astfel de mărturii și biografii, Ziarul Lumina se dovedește a fi o nouă colecție aghiografică, ce continuă în zilele noastre tradiția marilor antologii ce cuprind vieți de sfinți, pilde sau scrieri ale acestora. Totodată, fiind difuzat la nivel național, Ziarul Lumina este un veritabil mijloc misionar, pastoral și catehetic al Bisericii Ortodoxe Române, adecvat timpurilor în care trăim și aspirațiilor cititorilor săi”, a evidențiat Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, a susținut apoi lucrarea „Spiritualitatea digitală - concept și forme de exprimare. O privire generală”, în care a prezentat opor­tu­nitățile, dar și riscurile care însoțesc demersul mediatic al presei bise­ricești.

„Contextul misionar cere utilizarea la zi a resurselor existente, însă cu prudența necesară, care să facă diferența de conținut, și anume, spiritualitate sau experiență, dar și de metodologie, comunicare și împăr­tășire, în cazul presei bise­ricești, respectiv cea laică. În ciuda unei con­cu­rențe vizibile, Biserica este chemată să rămână modestă, sobră, elegantă, dar mai ales fidelă mesajului Împărăției pe care îl transmite fără să se folosească mincinos de mijloace meșteșugite aflate sub semnele vremii, știind că «puterea covâr­șitoare este de la Dumnezeu și nu de la noi» (II Corinteni 4, 7)”, a spus ierarhul.

Ultimul ierarh care a conferențiat în cadrul colocviului național de presă bisericească a fost Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădă­uților, care a prezentat referatul „Provocarea Bisericii de a se menține auzită într-o lume a suprainformării”.

„Dacă noile media pot fi un teren propice, nu de puține ori, pentru atitudini mundane precum superficialitatea, curiozitatea gratuită, multa vorbire, slava deșartă, instabilitatea și atitudinea de tip instant, Biserica recurge la mijloace care pot părea neproductive din perspectiva efici­enței mediatice. Ea livrează infor­mații, dar invită la reflecție, operează cu alți timpi, nici amânând transmiterea informației, dar nici presând timpul. Ea verifică, selectează și chiar filtrează informația pentru că nu optează pentru un obiectivism rece, ci urmărește folosul de pe urma binelui. Vocea Bisericii strigă într-o pustie a lumii supusă atacului infor­mațional. Este deosebit de important ce duh imprimă cel care comunică. Atât pastorația tradițională, cât și cea digitală devin roditoare când persoanele implicate lucrează virtuți precum discernământul, sobrietatea și smerenia”, a subliniat Preasfinția Sa.

Lucrările colocviului continuă pe două eșaloane distincte, presa bisericească scrisă, respectiv media bisericească audio‑video și digitală, urmate de o a doua sesiune desfășurată în a doua parte a zilei și se va încheia sâmbătă, 8 februarie.