Activitate bogată a colocviului național de presă bisericească din Capitală

Lucrările Colocviului național „Presa bisericească la Centenarul Patriarhiei Române” au continuat în după-amiaza zilei de vineri, 7 februarie, cu două sesiuni de comunicări. Numeroase referate științifice au fost prezentate în paralel, fiind împărțite în sec­țiunile „Presa bisericească scrisă” și „Media bisericească audio-video și digitală”.

Prima secțiune a primei sesiuni de comunicări a avut loc în Sala „Conventus” a Palatului Patriarhiei și a fost moderată de părintele Nicolae Dascălu, consilier patriarhal și directorul Publicațiilor Lumina, și de părintele Nicolae-Cristian Câdă, redactor-șef al revistei Vestitorul Ortodoxiei a Patriarhiei Române.

În deschiderea acesteia a luat cuvântul prof. dr. Marian Petcu de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București, care a prezentat referatul intitulat „Omagiu truditorilor presei creștine”. În cadrul acestuia, vorbitorul a prezentat mai multe statistici și date prețioase referitoare la apariția publicațiilor religioase și creștine pe teritoriul țării noastre în ultimii aproape 200 de ani: „Cu ocazia acestei inspirate reuniuni, m-am gândit să încerc să reconstitui ce a însemnat presa religioasă de-a lungul timpului. Cred că este necesară o istorie a presei confesionale, pentru că sunt foarte multe necunoscute, mai ales în ceea ce privește populația statistică: numărul publicațiilor, cui au aparținut ele etc. Baza de date pe care am consultat-o ne spune că în intervalul 1845-2025, adică în 180 de ani, în România au apărut 955 de publicații periodice cu conținut religios editate de toate cultele recunoscute legal. Dintre acestea, 844 sunt tipărituri, 17 au fost imprimate pe suport CD-ROM, iar 94 de pu­blicații au apărut în mediul online. (...) În contextul cultural și economic derutant în care ne aflăm, presa religioasă, reprezentată de publicațiile pe care le cunoaștem a fi producții editoriale responsabile, rămâne polul sobrietății jurnalistice”.

A urmat prelegerea susținută de prof. dr. Răduț Bâlbâie de la Facultatea de Litere din București, care a susținut referatul intitulat „Episcopul Partenie Ciopron și revista pentru militari”, unde a vorbit despre rolul și impactul publicației „Arma Cuvântului” a Episcopiei Armatei: „Din perspectiva mea, această publicație reprezintă un foarte bun exemplu de presă organizațională. Ea nu a fost gândită ca o publicație adresată mirenilor, ci clerului, în mod deosebit clerului militar. Preocuparea vlădicii se îndrepta spre pregătirea acestor oameni către un nou tip de misiune. (...) În paginile acestei reviste se vor trata probleme de actualitate care interesează îndeosebi clerul militar, rezultatele activității preoților, precum și propuneri pentru viitor. Se vor dezbate toate problemele care privesc starea sufletească a ostașului român și se vor încheia cu o cronică. În paginile acestei reviste, clerul armatei este chemat să fixeze ideile și concepțiile care stau la baza apostolatului duhovnicilor Armatei, dându-se slovei de tipar putința să reoglindească din plin entuziasmul cu care un mănunchi de preoți bine selecționați înțeleg să își facă în aceste timpuri apăsătoare datoria față de problema problemelor prezentului, față de suprema noastră datorie de a înviora și de a înălța spre culmi de ideal sufletele acelora dintre fiii neamului care, îmbrăcând uniforma de campanie, stau de veghe la hotarele patriei”.

În continuare, prelegerea intitulată „Arhimandritul Iuliu Scriban și contribuția sa la presa bisericească: de la predică la cuvântul scris” a fost susținută de părintele prof. dr. Nicușor Beldiman, consilier patriarhal și cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București: „Iuliu Scriban a publicat foarte mult: manuale pentru seminare, studii omiletice, pas­torale și apologetice. Acesta a avut o contribuție însemnată prin volume de predici, cărți de zidire sufletească, sute de articole, traduceri, note, însemnări și recenzii în periodicele bisericești. În scrierile sale cu caracter omiletic, autorul descrie importanța pe care o are cuvântul în propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu și pe care îl descrie drept unealta cu care preotul își îndepli­nește slujirea la care l-a chemat Mântuitorul de a propovădui Evanghelia Sa lumii. Părintele Scriban stăruie asupra câtorva caracteristici ale limbajului bisericesc, accentuând ideea că Biserica a stabilit, în forme precise, adevărurile de credință, fixând condiții pentru folosirea cuvântului revelat. Astfel, cuvintele trebuie să fie cât mai potrivite în raport cu cuprinsul lor și să redea voia lui Dumnezeu. El recomandă evitarea cuvintelor care nu au rezonanță sau a celor lipsite de emoție, fără valoare sugestivă sau autoritate”.

Ultima prelegere a acestei secțiuni a primei sesiuni de comunicări i-a aparținut părintelui consilier patriarhal Nicolae Dascălu, fiind intitulată „Misiunea prin mass-media în gândirea teologică a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și în lucrarea pastorală a Bisericii Ortodoxe Române”. „Am ales să vorbesc despre modul în care Biserica noastră, în frunte cu Părintele Patriarh Daniel, se raportează la comunicarea prin mass-media. Constat cu bucurie, inclusiv din discursurile susți­nute astăzi de Părinții Episcopi, interesul ierarhiei pentru comunicarea Bisericii. În ceea ce privește intensificarea misiunii Bisericii în societate prin instituții de presă, această intenție a fost expusă chiar în ziua de 30 septembrie 2007, ziua întronizării ca Patriarh a Preafericitului Părinte Daniel. (...) Printre obiectivele misiunii prin mass-media, stabilite de conducerea Bisericii, se numără: intensificarea activităților spirituale și educația religioasă permanentă a diferitelor generații; promovarea culturii românești în context multicultural și pluralist; comuniunea între eparhii, parohii, mănăstiri, școli de teologie și instituții culturale din țară și din diaspora; cultivarea diaconiei comunicațio­nale, mediatizarea activităților social-filantropice ale unităților bise­ri­cești și oferirea unei alternative spirituale pentru public în spațiul me­diatic dominat de strategii media pur comerciale. (...) Instituțiile media ale Bisericii au rolul de a oferi infor­mații despre actualitatea vieții spirituale, de a contribui la propovăduirea dreptei credințe și la cultiva­rea culturii tradiționale românești într-o societate secularizată și în dialogul dintre culturi și civilizații. Componentele Centrului de Presă BASILICA și instituțiile media din toate eparhiile Patriarhiei Române sunt căi de comunicare cu clericii și credincioșii din țară și din diaspora ortodoxă română aflată în continuă creștere. Instituțiile media bisericești nu intră în concurență cu presa comercială, nici în polemici cu alte instituții media confesionale sau cu cele de orientare secular-umanistă. Totodată, slujirea lor este mărturisitoare, onestă și echilibrată în relatarea faptelor și a evenimentelor”, a explicat directorul Publicațiilor Lumina.

În paralel, în cadrul secțiunii „Media bisericească audio-video și digitală”, desfășurată în Salonul „Sfânta Cuvioasă Parascheva” și moderată de părintele Teodor Gradinaciuc, consilier patriarhal și director al Radio TRINITAS, și de Aurel Moisiuc, secretar de redacție în cadrul aceleiași instituții, au susținut referate:

• părintele Adrian Agachi, consilier pa­triarhal coordonator al Biroului de presă și relații publice al Patriarhiei Române; Elena Ursache-Stoica, redactor-șef Radio TRINITAS;

• Nicoleta Olaru, redactor-șef al ediției online a Ziarului Lumina; și Remus Rădulescu, realizator TRINITAS TV.

În cadrul celei de a doua sesiuni de comunicări au luat cuvântul:

• cercetătorul științific dr. Mircea-Gheor­ghe Abrudan; pr. lect. dr. Emanuel Pavel Tăvală;

• pr. dr. Daniel Alic; pr. prof. dr. Constantin Necula;

• pr. lect. dr. Ioniță Apostolache; arhid. lect. dr. Vasile Demciuc;

• arhim. Policarp Chițulescu; arhid. Alexandru Briciu, redactor-șef al Ziarului Lumina;

• pr. lect. dr. Paul Siladi; pr. Emanuel Nuțu;

• pr. lect. dr. Gheorghe Anghel; pr. Constantin Sturzu;

• diac. Andrei Butu; Cristian Curte;

• Mircea Florescu; pr. Ciprian Apetrei;

• pr. Sorin Vasile Tancău; Narcisa-Mihaela Câdă;

• Andrei Ursuleanu și Alexandru Boboc.