Săptămâna Sfintelor Pătimiri (28 aprilie - 5 mai 2024) a fost trăită cu bucurie duhovnicească și de către românii ortodocși din Ungaria, care, potrivit tradiției străbune și rânduielii din Biserica
02 Mai, 2024
Comemorarea românilor uciși în Masacrul de la Fântâna Albă
La Mănăstirea Putna, județul Suceava, a avut loc luni, 1 aprilie, pomenirea celor 3.000 de români care au fost uciși în anul 1941 de grănicerii sovietici la Fântâna Albă (astăzi în Ucraina), pe când doreau să treacă granița dintre zona ocupată de URSS și România.
Evenimentul comemorativ a început la ora 17, cu slujba Parastasului. Alături de părintele stareț al mănăstirii, arhim. Melchisedec Velnic, au slujit părintele stareț al Mănăstirii Solca, protos. Elefterie Ionesie, părintele Filip Coca, preot paroh în satul Putna, și clerici ai mănăstirii, a transmis Mănăstirea Putna într-un comunicat. După slujbă, Corul „Sfântul Iacob Putneanul” al școlii omonime din Putna, coordonat de profesoara Mariana Maloș, a prezentat un program artistic de muzică și versuri.
A urmat depunerea de jerbe din partea Consiliului Județean Suceava, Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Suceava, Colegiului Național Militar „Ștefan cel Mare” Câmpulung, a Primăriei, Consiliului Local și Școlii Gimnaziale din Putna, Primăriei și Liceului Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus, ASCOR Suceava și din partea altor organizații.
Evenimentul a continuat cu luări de cuvânt.
Niculai Barbă, vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava, a vorbit despre sentimentele care l-au încercat când, în prima parte a zilei, a fost prezent la comemorarea săvârșită la Fântâna Albă, pe locul masacrului. Văzându-i pe cei 40 de preoți români care au slujit și pe românii care purtau cu ei tricolorul, gândul l-a dus la faptul că jertfa românilor nu a fost degeaba, că atunci când există credință, lucrurile nu sunt pierdute.
Au mai susținut alocuțiuni reprezentanți ai Colegiului Național Militar, Gheorghe Coroamă, primarul comunei Putna, Vasile Iliuț, primarul orașului Vicovu de Sus, Iurie Levcic, directorul Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernăuți, care a invitat participanții, în 6 aprilie, la festivalul „Cu gând curat”, dedicat românilor care au murit la Fântâna Albă. Marin Gherman, născut în Herța, cu educație la Cernăuți, în prezent cadru didactic la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, a vorbit despre situația românilor în prezent şi despre cele trei simboluri tragice: Fântâna Albă, Prutul - care îi desparte pe români în trei țări, Siberia - unde au murit sute de mii de români deportați. A urmat un emoționant program artistic susținut de Grupul vocal-tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni” de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor”, coordonat de profesorul Vasile Schipor. Apoi, părintele stareț Melchisedec l-a invitat pe părintele Vasile Covalciuc, protopop de Storojineț, să vorbească despre pomenirea de la Fântâna Albă; acesta a spus că, la finalul pomenirii, cei prezenți au cântat „Când era să moară Ștefan”, văzându-l pe Sfântul Ștefan cel Mare ocrotitor al tuturor românilor.
În cuvântul său, părintele stareț a exprimat speranța că se va face ceva mai mult în viitor pentru ca elevii români să cunoască ce s-a întâmplat la Fântâna Albă și, în general, ce a însemnat secolul XX: „Avem nevoie să cunoaștem istoria din secolul XX. Secol în care poporul român a trăit și Marea Unire, dar și răpirile teritoriale, și milioane de români uciși, torturați, înlăturați din viața publică de către regimul comunist din România și din Uniunea Sovietică”.
A vorbit, de asemenea, despre situația românilor basarabeni: „Când cei de la Fântâna Albă au plecat spre România, cei de aici nu știau de ei. Dar astăzi, știm ce se petrece în Basarabia și nu putem să ignorăm că este momentul firesc, este momentul istoric pentru ca, împreună, vorbind aceeași limbă, ținând aceleași rânduieli, să revenim la Patria-mamă, să revenim la Biserica-mamă”.
