Comemorarea victimelor de la Fântâna Albă la 80 de ani de la masacru

Joi, 1 aprilie 2021, la Portalul Memorial Golgota Neamului - „Fântâna Albă” de la Mănăstirea ­Putna, a avut loc o manifestare comemorativă la 80 de ani de la masacrul săvârșit la Fântâna Albă. Activitatea reprezintă un omagiu adus românilor care au fost uciși pe 1 aprilie 1941 în timp ce încercau să treacă din partea de nord a Bucovinei, ocupată de Uniunea Sovietică, în patria-mamă.

Evenimentul a debutat cu slujba Parastasului săvârșit de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, informează Biroul de presă al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

În cadrul manifestării comemorative au ținut prelegeri părintele arhid. prof. univ. dr. Vasile Demciuc; doamna academician Alexandrina Cernov, din Cernăuți, membru corespondent al Academiei Române, senatorul Viorel Badea, președintele Comisiei pentru cultură și mass-media din Senatul României, precum și domnul Dorin Popescu, fost viceconsul al României la Cernăuți, și Gheorghe Coroamă, primarul comunei Putna.

Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul a rostit un cuvânt prin care le-a amintit celor prezenți sacrificiul pe care l-au făcut românii din nordul Bucovinei în ziua de 1 aprilie 1941: „Oamenii locului, urmașii victimelor sau supraviețui­torii, cei puțini dintre cele peste 3.000 de persoane angajate în drumul spre România, nu au uitat. Preoții au purtat în rugăciunile lor nume și nume ale celor ce au fost secerați de glonț sau de foamete sau de frig în deportările ce au urmat. E drept, mulți oameni au purtat frica în sân și taina era mai mult șoptită, când urechea atentă a securității sovietice spiona localitățile din Bucovina de Nord. Pentru alții, groaza acelei nopți când, răniți, au fost vânați prin păduri, scăpând totuși cu greu, i-a făcut să nu se mai poată întâlni cu locul acela, nici măcar acum, în vreme de pace. Cu toate acestea, puținele semne de viață din partea memoriei au așteptat, răbdătoare, până când tăcerea s-a transformat în toacă și clopot”.

De asemenea, a făcut un îndemn la neuitare, la recunoștință și la pomenire în veșnicie. „Facem acestea toate ca nu cumva, din nea­ten­ția și neglijența noastră, să se aștearnă din nou tăcerea. Și jertfa lor, a fraților români din nordul Bucovinei, să fie uitată, să fie condamnată la uitare pentru alți 50 de ani. Căci este nedrept și este nedemn nu doar înaintea oamenilor, ci, mai cu seamă, înaintea conștiinței și înaintea lui Dumnezeu”.

Cuvântul de încheiere a fost rostit de părintele arhimandrit Melchisedec Velnic, exarh al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și starețul Mănăstirii Putna: „Suntem datori să ne cunoaştem locurile de memorie, să ne aducem aminte de acești sfinți strămoși ai noștri și dacă pământul, acum 80 de ani, se mișca la Varnița deasupra trupurilor îngropate de vii, am nădejde că românii se vor aduna, nu 3.000, ci poate mai multe mii, și vor aprinde o lumânare, o candelă în casă, aducându-și aminte de cei care au vrut să fie liberi și nu au reușit să treacă în patria-mamă”.

De la ora 18:00, în sunetul clopotelor Bucovinei a fost ținut un moment de reculegere în memoria celor care s-au jertfit la Fântâna Albă. În același timp, în mănăstirile și bisericile din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic, precum și în regiunea Cernăuți - nordul Bucovinei, cu binecuvântarea Înalt­preasfințitului Părinte Meletie, Mitropolitul Cernăuților și Bucovinei, au fost trase clopotele pentru pomenirea românilor morți la Fântâna Albă și în alte zone în urma ocupației sovietice.