Condimentele şi sănătatea

Numeroasele emisiuni culinare de pe posturile TV ne relevă prezenţa obişnuită, în bucătărie, a mirodeniilor, care dau gust şi savoare diferitelor feluri de mâncare. Puţini s-au întrebat, însă, dacă aceste mirodenii au şi virtuţi terapeutice.

Acestor întrebări, aproape fireşti, le-a răspuns specialista franceză Marie-Noëlle Delabry, care ne oferă următoarele informaţii:

- mirodeniile au fost folosite din Antichitate, dar gama lor s-a îmbogăţit substanţial odată cu descoperirile geografice din Africa, Asia şi chiar America. Iniţial, ele constituiau manifestări ale luxului şi rafinamentului, fiind, adesea, mai scumpe decât aurul. Utilizarea lor s-a estompat (după secolul al XVIII-lea) odată cu descoperirea de către bucătăria franceză a preferinţelor pentru unt, ciocolată, cafea şi zahăr. Totuşi, ultimele decenii au adus din nou în atenţie ingredientele exotice. Interesant este faptul că, din momentul în care s-a lansat conceptul de "gastronomie moleculară", despre aceste mirodenii au început să se intereseze şi nutriţioniştii, care au efectuat cercetări amănunţite asupra valorii acestora;

- condimentele, cu excepţia sării, sunt de origine vegetală. Unele provin din flori (şofranul), din fructe sau muguri florali (cuişoarele), din seminţe (piperul, chimionul, chimenul, cardamonul), dintr-o rădăcină sau un rizom (ghimbirul, curcuma) sau din scoarţă (scorţişoara);

- de mai bine de 20 de ani savanţii au stabilit o relaţie dintre unele boli degenerative (ateroscleroză, diabet) şi acţiunea unor molecule distructive numite radicali liberi, contra cărora s-au dezvoltat aşa-numiţii antioxidanţi. Cercetătorii americani au realizat un test numit ORAC, care indică gradul de protecţie oferit de un antioxidant. Contrar celor afirmate de către industria alimentară, că cei mai bogaţi antioxidanţi (la 100 g produs) s-ar găsi în fructele roşii, cercetările au dovedit că de fapt cuişoarele, scorţişoara şi curcuma sunt de departe mult mai bogate în antioxidanţi. Este drept că omul consumă zilnic cantităţi foarte mici din aceste mirodenii. Se consideră, însă, că ele pot avea un rol prin diminuarea consumului de sare, ceea ce ar conduce la scăderea semnificativă a numărului de accidente vasculare cerebrale şi a unor maladii cardiovasculare grave;

- atât prin proprietăţile lor farmacologice, cât şi prin favorizarea unei diversificări alimentare, condimentele pot contribui la echilibrarea greutăţii. Un studiu clinic efectuat la femei supraponderale, care au fost supuse unui consum de extract de şofran, timp de opt săptămâni, a arătat o scădere semnificativă a greutăţii şi a frecvenţei momentelor alimentare. Persoanele supraponderale acceptă mai uşor trecerea de la produse grase şi hipercalorice la produse mai sărace energetic, cum ar fi legumele, dacă acestea sunt condimentate;

- un alt studiu a constatat că o alimentaţie în care se utilizează plante aromatice şi mirodenii pe parcursul sarcinii determină preferinţe alimentare mai variate la copilul mic, ceea ce permite un mai bun control ponderal;

- unele condimente exercită efecte directe asupra organismului, aşa cum este cazul ardeiului iute, bogat în capsaicină, o moleculă care are capacitatea de a creşte uşor termogeneza (creşterea producţiei de căldură obţinută în special prin arderea grăsimilor).

Pe de altă parte, trebuie subliniat faptul că nu trebuie abuzat de condimentele picante, deoarece ardeiul iute, piperul, curry şi paprika favorizează inflamarea hemoroizilor, perturbă întoarcerea venoasă şi cresc permeabilitatea tubului digestiv cu consecinţe neplăcute la persoanele mai sensibile.