Conferința „Aspecte din viața religioasă la macedo-români”

În Amfiteatrul „Preot Prof. Dr. Dumitru Stăniloae” al Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București a avut loc marți, 7 mai 2019, conferința „Aspecte din viața religioasă la macedo-români”, organizată de Societatea de Cultură Macedo-Română. Evenimentul face parte din seria de conferințe și activități dedicate Săptămânii Macedo-Române.

Societatea de Cultură Macedo-Română împlinește 140 de ani de la înființare și 114 ani de la obținerea drepturilor naționale pentru românitate balcanică. Evenimentele au fost marcate și la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București prin conferința „Aspecte din viața religioasă la macedo-români”, unde invitații au evocat personalități ale acestei comunități, precum pr. Piru Buchiu, prof. Gheorghe Mușu, arhim. Elefterie Mihale și preotul Lambru Balamace. De asemenea, a fost vizionat filmul „Călătorie la românii din Balcani”, iar corul Boațea Pindului a susținut un moment artistic. 

Părintele conf. dr. Gheorghe Holbea, gazda evenimentului, a evidențiat importanța acestei conferințe care tratează rolul creș­tinismului în viața macedo-românilor, iar în cadrul conferinței a evocat personalitatea părintelui Elefterie Mihale. „Seara noastră se înscrie în Săptămâna Culturii Macedo-Române. La Academia Română a avut loc dimineață simpozionul științific «Românii din sudul Dunării. Istorie și actualitate», iar aceasta este a doua sesiune a săptămânii culturale și o temă care se referă la etnogeneza românilor și la rolul decisiv pe care l-au avut doi factori de natură spirituală, romanitatea și creștinismul. Eu l-am cunoscut pe părintele Elefterie Mihale de la Mănăstirea Dervent, macedo- român, și am vorbit despre părintele, așa cum l-am cunoscut”, a spus pr. conf. dr. Gheorghe Holbea. 

La eveniment a fost prezent și părintele prof. dr. Ștefan Buchiu, vicar eparhial onorific al Arhiepiscopiei Bucureștilor, care a evocat personalitatea tatălui său, părintele Piru Buchiu, slujitor la Biserica „Sfântul Nicolae”-Dintr-o zi. „Cu câțiva ani în urmă, televiziunea TRINITAS TV a Patriarhiei Române a realizat un documentar dedicat Bisericii «Sfântul Nicolae»-Dintr-o zi din București. Am avut atunci ocazia să evoc personalitatea tatălui meu, preotul Piru Buchiu, ultimul preot al Comunității albaneze din Bucu­rești. Bunicii mei au făcut școala primară în limba greacă, dar știau albaneza și româna. Tatăl meu a făcut școala primară, apoi patru clase de liceu comercial, iar la rugămințile bunicii a ales calea preoției. A făcut Seminarul «Veniamin Costachi» din Iași, deoarece Guvernul Iorga oferea burse pe vremea aceea. De ase­menea, a urmat cursurile Fa­cultății de Teologie și a elaborat o teză de licență cu tema «Autocefalia Bisericii Ortodoxe din Albania», o temă foarte actuală. După încheierea studiilor universitare a beneficiat de o bursă în orașul Bari din Italia, la Institutul Roma­no- Catolic de acolo. Ca tânăr preot a dăruit ceea ce avea mai bun și a înțeles că lucrurile sunt extrem de complexe. Îi întărea și pe albanezi, și pe români, și pe macedo-românii care soseau în centrul Bucureștiului. Tatăl meu ținea predici foarte pătrunzătoare la care veneau mulți profesori de la Facultatea de Teologie ca să asculte cum predica. Pulsa viața comunității macedo-române și albaneze ortodoxe din Bucu­rești cu toate restriștile care erau prezente”, a spus părintele prof. dr. Ștefan Buchiu. 

În cadrul acestui eveniment a fost vizionat și filmul „Călătorie la românii din Balcani”, realizat de dr. Marian Crăciun. Filmul a prezentat aspecte din viața comu­nităților macedo-române din Albania și Grecia. „Am ajuns în Albania acum mai mulți ani în calitate de fotograf. Am ales dintre fotografiile și filmările realizate de mine imagini grăitoare legate de bisericile pe care comunitatea românească le-a construit, pe care o bună vreme le-a prezervat și care, din nefericire, unele dintre ele nu ne mai aparțin în nici un fel. Coloana sonoră a filmului este compusă din înregistrări de la începutul secolului 20 pe care le-am găsit în biblioteca franceză de ima­gini și înregistrări audio. Mi s-au părut extrem de interesante pentru că sunt foarte aproape de limba română actuală. Imaginile prezentate sunt din Moscopole, din Shipska și din Corcea. Am acordat un spațiu larg Bisericii Româ­nești din Corcea, din Albania, aceasta fiind singura biserică contemporană unde se slujea în aromână, până la trecerea la cele veșnice a slujitorului ei, cunoscut tuturor ca fiind «Papu Veriga»”, a precizat dr. Marian Crăciun.