La Palatul Patriarhiei a avut loc ieri, 3 iunie 2013, prima sesiune a Conferinţei pastoral-misionare de primăvară a clerului din Arhiepiscopia Bucureştilor, cu tema „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena - promotori ai libertăţii religioase şi susţinători ai Bisericii“.
Întâlnirea a reunit preoţii şi diaconii din protopopiatele 1, 2 şi 3 Capitală, Ilfov Nord şi Ilfov Sud, stareţii şi stareţele mănăstirilor din Bucureşti şi judeţul Ilfov şi preoţii de caritate din cadrul eparhiei şi a fost prezidată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. La conferinţă au participat Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, pr. Ioan Iordache, vicar-administrativ al Arhiepiscopiei Bucureştilor, slujitori din cadrul Administraţiei Patriarhale, preoţii protoierei din Bucureşti şi Ilfov, precum şi profesori de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti. Cuvântul de deschidere al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel s-a intitulat „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena - prototipuri ale apostolatului mirean, politic şi social creştin“.
Libertate şi toleranţă pentru Biserica creştină
Cei opt vorbitori de la conferinţă au prezentat sinteze ale referatelor elaborate pentru această întâlnire.
Pr. prof. dr. Viorel Ioniţă a vorbit despre „Edictul de la Milano (313) - toleranţa şi libertatea pentru Biserica creştină“. Părintele a arătat că împăratul Constantin a depăşit sistemul religios al tetrarhiei impus de împăratul roman Diocleţian (284-305), care prevedea ca augustul să fie cinstit ca un zeu de supuşi. „Prima hotărâre a Edictului din 313 se referă la acordarea fiecărui cetăţean al imperiului a libertăţii de a-şi alege credinţa care i se potriveşte, dar cu recomandarea «să se roage divinităţii din cer pentru binele lui şi binele imperiului». Prin acest edict se renunţă sau se depăşeşte teologia tetrarhiei şi se cere tuturor să nu se roage unei persoane de pe pământ, ci lui Dumnezeu din cer“, a arătat pr. Viorel Ioniţă.
Pr. prof. dr. Emanoil Băbuş a prezentat referatul „Creştinismul în contextul politicii religioase constantiniene dintre anii 324 şi 337“, în care a arătat gândirea creştină a împăratului şi evlavia lui faţă de cel Atotputernic şi dorinţa de a sluji scopul Lui pe pământ. „Conştient că victoriile au fost obţinute datorită lui Dumnezeu care poate totul, împăratul Constantin declară public supunerea faţă de Dumnezeu, textul transformându-se într-o adevărată rugăciune: «de aceea eu ţi-am oferit sufletul meu curat, cu dragoste şi frică, pentru că te iubesc cu adevărat şi cinstesc puterea Ta, pentru că Mi-ai arătat prin semne şi Mi-ai întărit credinţa»“, a arătat părintele profesor.
În continuare, aspecte ale legislaţiei constantiniene privind starea moral-socială şi asistenţa socială a Bisericii între anii 306 şi 337 au fost prezentate de pr. prof. dr. Adrian Gabor, iar pr. prof. dr. Constantin Pătuleanu a prezentat ideile principale ale referatului „Actualitatea politicii religioase a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Libertatea religioasă azi“.
În cadrul conferinţei pastoral-misionare semestriale de primăvară, pr. prof. dr. Nicolae D. Necula a arătat că venirea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena la conducerea Imperiului Roman a reprezentat pentru Biserică „începutul unei perioade de dezvoltare şi înflorire. Prin Edictul de la Milano, de la promulgarea căruia se împlinesc 1.700 de ani, religia creştină devenea licită, adică permisă sau tolerată“.
Arhim. lect. dr. Veniamin Goreanu a vorbit despre Legislaţia bisericească în timpul Sfântului Constantin cel Mare. „Una dintre problemele Bisericii era situaţia celor care, din diverse motive, cedaseră presiunii asupritorilor în diverse forme. Dacă primele două sinoade întrunite, respectiv Ancyra (314) şi Neocezareea (314-315), au avut pe ordinea de zi probleme cu caracter disciplinar şi administrativ-pastoral, convocarea Primului Sinod Ecumenic de la Niceea (325) a fost determinată de probleme grave, precum data serbării Paştilor, schisma meletiană şi arianismul, care marcau viaţa, pacea şi unitatea Bisericii“, a spus arhim. lect. dr. Veniamin Goreanu.
Despre evlavia şi cinstirea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena de către Biserică a vorbit arhim. Timotei Aioanei. „Cel mai vechi indiciu al canonizării este Sinaxarul Bisericii Constantinopolitane, ce cuprinde o listă de sfinţi alcătuită în secolul al VII-lea, listă care stă la baza calendarului de astăzi. Aceasta menţionează 21 mai ca dată de prăznuire a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. De asemenea, tradiţia manuscrisă este deosebit de importantă. Unele manuscrise liturgice conţin stihiri la sfinţi în care apar părţi din slujba Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Astfel, încă din secolele VIII-IX, Sinaxarul şi părţi din slujba Sfinţilor Împăraţi erau deja alcătuite“, a spus arhim. Timotei Aioanei.
Arhim. dr. Policarp Chiţulescu a reliefat modul în care s-a manifestat cinstirea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena în cultura românească. „Domnitorii români au tipărit cărţi şi au arătat o deosebită evlavie faţă de Sfinţii Împăraţi, deoarece ei se considerau urmaşi, continuatori ai vechilor împăraţi bizantini. Din acest motiv, Constantin Şerban, voievodul Ţării Româneşti (1654-1658), este primul care deschide poarta evlaviei creştine faţă de marii protectori ai creştinismului, ctitorind mănăstirea din Dealul Podgorenilor, pe care a închinat-o patronului său spiritual, Sfântul Constantin, şi mamei acestuia, Sfânta Elena. Evlavia faţă de Sfinţii Împăraţi s-a conturat mai pregnant în timpul domnitorului Constantin Brâncoveanu (1688- 1714)“, a arătat arhim. dr. Policarp Chiţulescu.
La sfârşitul conferinţei, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a dăruit clericilor volumul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena - promotori ai libertăţii religioase şi susţinători ai Bisericii“ care cuprinde toate referatele conferinţei pastoral-misionare de primăvară a clericilor din Arhiepiscopia Bucureştilor (2013) şi cartea „De ce Biserica Ortodoxă nu acceptă incinerarea?“, scrisă de teologul Jean-Claude Larchet.
Joi, 6 iunie, la Ploieşti, va avea loc a doua sesiune a Conferinţei pastoral-misionare de primăvară a Arhiepiscopiei Bucureştilor cu clerul din judeţul Prahova. (Marius Nedelcu, Ştefan Sfarghie)
