Conferință despre Athos la Institutul Cultural Român

La Institutul Cultural Român din București a avut loc, miercuri seara, 26 aprilie 2017, o conferință dedicată vieții monahale de la Sfântul Munte Athos. Evenimentul a atras un public numeros, care la final a pus și întrebări legate de mănăstirile și schi­tu­rile din Muntele Athos și despre monahii români de acolo.

Sfântul Munte Athos este o temă care atrage de fiecare dată un auditoriu numeros, fie că vorbim de clerici și credincioși, dar și personalități din lumea culturală și istorici. În ultimii ani, Athosul a devenit un spațiu de pelerinaj accesibil pentru sute de credincioși bărbați din România, dintre care unii au devenit pasio­nați și propovăduitori ai culturii și frumuseților athonite. Așa a fost și la conferința de la Institutul Cultural Român din București, de miercuri seara, unde vorbitorii, dar și oamenii din auditoriu au adus propria mărturie despre experiența cu Athosul, și mai ales cu monahii români de acolo. Astfel, Valentin-Lucian Beloiu a vorbit la început despre prezența românească la Athos, și mai ales despre pelerinii români care merg acolo, aceștia fiind cei mai mulți în comparație cu cei veniți din alte țări ortodoxe. „Am întâlnit oameni care s-au dus în Athos din curiozitate și au devenit pelerini în adevăratul sens al cuvântului, și-au vindecat viața, și-au refăcut sănătatea sufletească și trupească cu ajutorul Maicii Domnului”, a spus Valentin-Lucian Beloiu.

În continuare, doctorul Pavel Chirilă, de la Fundația „Sfânta Irina”, a vorbit despe viața cotidiană a monahilor athoniți. „Este important să studiem viața cotidiană pentru că avem de-a face cu o experiență care curge neîncetat în lume de 1.700 de ani. În mănăstiri există această axiomă că hrana trebuie să fie cantitativ puțină și calitativ foarte bună. Modul lor de a se alimenta se bizuie pe faptul că universul biologic din jurul nostru trebuie abordat și tratat euharistic, adică cu mulțumire către Dumnezeu. Monahii respectă principiul biblic, ca hrana de bază a omului să fie gramineele, adică cerealele, și fructele. Se poate dovedi științific că un om poate trăi numai cu cereale și cu fructe, dar nu poate trăi în schimb numai cu alimente de proveniență animală. De regulă, călugării mănâncă de două ori pe zi. Cu ceva ani în urmă, un cercetător englez a marcat radioactiv alimentele și le-a dat subiecților. Urmărind trasabilitatea unui aliment în organismul omului, a ajuns la concluzia că pentru a nu se suprapune faza de ingestie cu faza de absorție, cu metabolizarea, și excreția, omul terebuie să consume doar două mese pe zi. Știința confirmă că acest ritm este ideal pentru viața omului”, a spus doctorul Pavel Chirilă.

În cadrul conferinței, părintele Constantin Necula de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu, a vorbit despre faptul că în istoria creștinismului au existat numeroși munți sfinți unde creștinii râvnitori se retrăgeau pentru a trăi în rugăciune, în post și în alte nevoințe ascetice, dar odată cu restrângerea spațiului de manifestare a creș­tinilor din Orient, Muntele Athos se remarcă astăzi ca un loc aproape singular unde tradiția monahală continuă neîntrerupt de mai bine de un mileniu. De asemenea, părintele a citit pasaje din mai mulți părinți și sfinți athoniți.