Conferință despre finanțarea comunităților religioase de către stat în UE

În Sala „Iustin Patriarhul” a Centrului de formare continuă „Dumitru Stăniloae” din Bucu­rești a continuat joi, 17 iunie 2021, seria de conferințe online organizate de Cancelaria Sfântului Sinod și de Reprezentanța Patriarhiei Române pe lângă instituțiile europene. Tema întâlnirii a fost finanțarea comunităților religioase de către stat în Uniunea Europeană. Următoarea conferință se va desfășura la 1 iulie 2021.

La conferința online despre finanțarea comunităților religioase de către stat în Uniunea Europeană, moderată de arhidiaconul prof. dr. George Grigoriță, consilier patriarhal la Cancelaria Sfântului Sinod, au fost invitați conf. dr. Adrian Lemeni, directorul Școlii Doctorale „Dumitru Stăniloae” din București, și părintele conf. dr. Sorin Șelaru, consilier patriarhal, de la Re­prezentanța Patriarhiei Române pe lângă instituțiile europene.

În cadrul conferinței s-a discutat despre modalitatea în care un stat finanțează comunitățile religioase, în special cu o privire asupra reali­tăților din Uniunea Europeană.

„Atunci când vorbim despre finanțarea co­munităților religioase de către stat, vorbim, de fapt, despre modul în care un stat se raportează la comunitățile religioase prezente pe teritoriul său și cum respectivul stat înțelege să susțină financiar acele comunități. Astfel, specialiștii au sistematizat că în această modalitate de relație există trei tipuri de abordare: o cooperare distinctă dintre stat și comunitățile religioase prezente pe teritoriul său; o separație aproape totală între stat și comunitățile religioase; sau privilegierea unei comunități religioase. În funcție de modul în care statul alege să se raporteze la comunitățile religioase, el dezvoltă și maniera în care susține respectivele comunități religioase. Astfel, finanțarea acestora poate să fie directă sau indirectă. Este directă atunci când statul susține salarizarea personalului comunităților religioase sau întreținerea, reparația sau construirea de noi lăcașuri de cult, și este indirectă atunci când statul subvenționează diferite activități desfășurate de către cult, în special activități educaționale sau sociale. Indiferent de modalitățile în care statele aleg să se raporteze la comunitățile religioase, un lucru foarte clar, care este reieșit din conferința noastră, este acela că toate statele acordă o atenție deosebită finanțării religioase, fie direct, fie indirect. Chiar și în statele în care se alege o separație între stat și comunitățile religioase există, totuși, posibilități de finanțare a activităților acestora în planul educațional sau social”, a spus arhid. prof. dr. George Grigoriță.

De asemenea, conf. dr. Adrian Lemeni a susți­nut o prelegere în care a prezentat, în prima parte, aspecte generale care vizează finanțarea cultelor în statele membre ale Uniunii Europene, iar în a doua parte a insistat asupra contextului românesc, prezentând și unele aspecte referitoare la legislația care reglementează acordarea și justificarea sprijinului financiar al statului român pentru cultele din țara noastră.

„Am subliniat faptul că nu există un model unitar, nici în ceea ce privește relația dintre stat și culte în Uniunea Europeană, și acest lucru se reflectă inclusiv în finanțare, și, totodată, faptul că Uniunea Europeană recunoaște statelor membre dreptul de a reglementa atât relația dintre stat și culte, precum și finanțarea. Practic, plecându-se de la specificul istoric, religios, contextul socio-cultural al fiecărei țări, în fiecare stat membru al Uniunii Europene există un context legislativ specific. Există recunoașterea dreptului național în acest domeniu al cultelor, lucru stabilit și recunoscut încă din 1997 în Declarația a 11-a a conferinței europene de atunci, linie preluată și în Tratatul de funcționare a Uniunii Europene de la Lisabona, în articolul 17. (…) În a doua parte a prezentării am insistat pe contextul românesc, întrucât am fost implicat direct în urmă cu câțiva ani în contextul reglementării legislative în domeniul cultelor, mai precis, Legea 489/2006 - privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Constituția României, și am preluat și în Legea cultelor, precizează foarte clar sprijinul statului față de culte, inclusiv sprijinul financiar. În articolul 10 al Legii cultelor sunt trecute și criterii ale finanțării cultelor: criteriul proporționalității și criteriul nevoilor reale ale cultului. Am evocat și faptul că sprijinul statului în România pentru culte nu este un privilegiu acordat cultelor. Se pleacă de la o realitate istorică, reducerea semnificativă a patrimoniului Bisericii Ortodoxe Române, secularizarea pro­prie­tăților în secolul al 19-lea, iar după Marea Unire din anul 1918, sprijinul statului a fost extins și la cultele recunoscute de către statul român. Se pleacă de la această realitate și, tot­odată, de la recunoașterea rolului spiritual- educa­țional, social-cultural al cultelor în România. De asemenea, am subliniat unele aspecte care vizează legislația care reglementează acordarea și justificarea sprijinului financiar al statului român pentru cultele din țara noastră”, a spus conf. dr. Adrian Lemeni.

Programul a cuprins și discuții pe baza temei propuse și a prelegerilor expuse. Următoarea conferință se va desfășura la 1 iulie 2021.