La Praznicul Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos, miercuri, 25 decembrie, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și
Conferinţă pastoral-misionară în Capitală
Clericii de la parohiile din Capitală şi din judeţul Ilfov, precum şi preoţii de caritate, stareţi şi stareţe, s-au întrunit ieri, 19 noiembrie, în cadrul conferinţei pastoral-misionare de toamnă a Arhiepiscopiei Bucureştilor, intitulată „2014 - Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni“, prezidată de Patriarhul României.
Evenimentul a început cu slujba Sfintei Liturghii, săvârşită de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon“-Nou din Bucureşti. La sfârşitul Sfintei Liturghii, soborul a săvârşit slujba de Te Deum, cu ocazia începutului lucrărilor conferinţei, după care participanţii s-au deplasat la Palatul Parlamentului, în Sala „Alexandru Ioan Cuza“, unde a avut loc conferinţa.
Lucrările au fost deschise de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a rostit cuvântul intitulat „Lumina iubirii jertfelnice străbate veacurile. 2014 - Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni“, după care a urmat sesiunea de referate ale unor cercetători ai perioadei Sfântului Constantin Brâncoveanu.
Primul referat a fost prezentat de părintele profesor Mihai Săsăujan, cu titlul „Organizarea învăţământului românesc la nivel academic şi dezvoltarea culturii româneşti la nivel european“, în care a subliniat faptul că, la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea, curtea domnească de la Bucureşti era un spaţiu al întâlnirii culturale româneşti, apusene şi răsăritene, centru de cultură al creştinătăţii răsăritene, nu numai prin fidelitate faţă de tradiţiile de gândire şi creaţie autohtone, ci şi prin receptarea marilor curente de idei şi manifestări cărturăreşti europene ale timpului. Părintele Mihai Săsăujan a prezentat pe scurt Academia domnească de la Mănăstirea „Sfântul Sava“ din Bucureşti, care a avut „faima unui aşezământ european modern pentru învăţământul timpului şi, totodată, un caracter internaţional“, dar şi şcolile de la mănăstirile „Sfântul Gheorghe“-Vechi şi Colţea din Bucureşti. Au fost evocate tipografiile înfiinţate în timpul marelui domnitor, la Bucureşti, Buzău, Snagov, Râmnic şi Târgovişte, unde s-au tipărit 70 de cărţi, majoritatea cu conţinut liturgic. „Cărţile au favorizat introducerea limbii române în cult, iar unele tipografii au sprijinit cultural creştinii de limbă arabă şi georgiană şi românii ortodocşi din Transilvania“, a concluzionat referentul.
A urmat referatul părintelui profesor Ioan Moldoveanu, intitulat „Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu: sprijinitor al Ortodoxiei de limbă greacă“. Referentul a subliniat faptul că grecii de pretutindeni au sosit pentru sprijin la curtea voievodului, considerat filoelen. Domnitorul a făcut danii pentru foarte multe mănăstiri de la Muntele Athos, biserici şi mănăstiri din Constantinopol, Grecia, Alexandria, Ierusalim şi din alte părţi. „Constantin Brâncoveanu a fost un Mecena al lumii greceşti din acel timp“, a mai declarat părintele Ioan Moldoveanu.
Părintele Silviu State, fostul paroh al comunităţii româneşti din Istanbul, a vorbit despre câteva obiective din Istanbul, legate de personalitatea Sfântului Constantin Brâncoveau, şi a citit referatul intitulat „După trei sute de ani la închisorile, locul martiriului, mormintele şi ctitoriile Sfinţilor Brâncoveni de la Constantinopol“. Părintele Silviu State a descris fortăreaţa celor 7 turnuri (Yedikule) şi Palatul Topkapî, locuri de detenţie ale familiei domnitorului martir, locul de martiriu al Sfinţilor Brâncoveni, Heybeliada - locul de înmormântare, bisericile Maicii Domnului de la Vlah Serai, „Sfânta Paraskevi“-Prikydiu şi „Sfântul Nicolae“-Galata, construite sau reparate din temelii prin grija şi bunăvoinţa domnitorului.
Părintele asist. Petre Sperlea a citit referatul privind procesul de canonizare al Sfinţilor Brâncoveni, început în 1931 şi încheiat în 1992, prin proclamarea oficială a canonizării şi, respectiv, emiterea Tomosului sinodal.
Sesiunea de comunicări a fost încheiată de părintele Florin Şerbănescu, consilier patriarhal în cadrul Sectorului cultură şi patrimoniu religios al Patriarhiei Române, care a vorbit despre „Moştenirea culturală şi artistică a epocii brâncoveneşti: stilul brâncovenesc în trecut şi astăzi“, prezentând caracteristicile stilului arhitectural brâncovenesc, cu exemple ilustrate.
După referate, participanţii au vizionat filmul realizat de Televiziunea TRINITAS, despre stadiul actual al lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului.
La final, participanţii au primit în dar de la Patriarhul României al doilea volum al cărţii „Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu: mărturisitor jertfelnic şi ctitor darnic“, apărut la Editura „Cuvântul Vieţii“ a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei.
Sesiunea pentru preoţii din judeţul Prahova se desfăşoară astăzi, de la ora 10:00, în Sala „Europa“ din Palatul Administrativ al Consiliului Judeţean Prahova.