Conferinţă pastoral-misionară la Craiova

Preoţii din Protopopiatul Craiova Nord s-au întrunit joi, 2 octombrie, în cadrul conferinţelor pastoral-misionare de toamnă. Activitatea a debutat cu Sfânta Liturghie şi a fost organizată în sala de festivităţi a Căminului preoţesc „Renaşterea“.

În Arhiepiscopia Craiovei au debutat săptămâna aceasta conferinţele pastoral-misionare de toamnă. După întrunirea preoţilor din Protoieria Târgu Cărbuneşti, judeţul Gorj, care a avut loc marţi, 30 septembrie, a fost rândul preoţilor din Protoieria Craiova Nord să se reunească joi, 2 octombrie, sub auspiciile „Anului comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni“. Lucrările conferinţei, prezidate de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, au fost precedate de Sfânta Liturghie, săvârşită la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie“. Preoţii, în frunte cu chiriarhul locului, s-au deplasat apoi la Căminul preoţesc „Renaşterea“, unde a fost săvârşită o slujbă de binecuvântare a lucrărilor ce s-au executat pentru renovarea şi înfrumuseţarea sălii de festivităţi, care a găzduit astfel şi prima reuniune preoţească. Conferinţa a debutat cu un referat despre viaţa şi jertfa martirică a Sfântului Domnitor Constantin Brâncoveanu, prezentat de pr. Ioan Micu, de la Parohia Mischii, judeţul Dolj. Au urmat discuţiile în plen pe marginea temei prezentate.

Martiriul este „o formă de actualizare a Jertfei euharistice“

În cuvântul rostit la finalul întrunirii, IPS Irineu a punctat câteva dintre concluziile acestor dezbateri, subliniind bucuria cinstirii Sfântului Martir. „Bucuria cinstirii Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu este, în acelaşi timp, ortodoxă, sfântă şi sobornicească. Este ortodoxă pentru că se consumă în adevărul pe care Sfântul Voievod l-a propovăduit şi l-a mărturisit, inclusiv printre păgâni, în capitala imperiului turcesc şi care nu poate fi tăgăduit. Dacă şi-ar fi dat viaţa precum alţi domnitori şi conducători, cum au fost mulţi până la el şi după el, ar fi rămas un om al istoriei. Dar Sfântul Martir s-a jertfit în primul rând pe altarul credinţei creştin ortodoxe, aşa cum ne spune şi balada populară închinată lui, că a murit creştin. De aceea noi nu vorbim de o simplă pomenire, ci de o preacinstire a lui, adică de o cinstire sfântă care ne duce cu gândul la cuvintele psalmistului: «Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Lui!» (Psalm 67, 36). Apoi vorbim şi de o cinstire sobornicească, pentru că toată lumea ortodoxă îl cinsteşte pe Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu ca pe un «neo martirus», deşi nu este cea mai potrivită definiţie, deoarece toţi sfinţii sunt «noi», toţi sunt contemporani cu Mântuitorul Iisus Hristos, iar Mântuitorul Hristos este contemporan cu noi. Pentru că martiriul nu este altceva decât o formă de actualizare a Jertfei euharistice instituite de Mântuitorul nostru Iisus Hristos pe cruce, este mulţumirea pe care Dumnezeu o pune în sufletul credinciosului care Îi aduce astfel slavă şi Îi închină întreaga sa viaţă, aşa cum spunem la Sfânta Liturghie: Toată viaţa noastră lui Hristos să o dăm“, a conchis IPS Părinte Mitropolit Irineu. (Diac. Gheorghe Cioiu)