Congresul național de teologie, la final

Lucrările Congresului național de teologie „Unitate eclesială și unitate națională. Aspecte istorice și teologice” s-au încheiat miercuri, 23 mai. În această zi, la sesiunile desfășurate în Sala „Conventus” din Palatul Patriarhiei au participat specialiști în teologie și istorie din țară și străinătate, care au prezentat la final concluziile evenimentului științific organizat de Patriarhia Română.

Şedinţele de lucru ale Congresului națio­nal de teologie au continuat ieri cu sesiunile a 4-a și a 5-a. Tema sesiunii a 4-a a fost „Unitatea Bisericii în fața ereziilor, curentelor filosofice și ideologiile politice”. Pr. conf. dr. Patriciu Vlaicu a evidențiat în referatul „Unitatea Bisericii și manifestarea ei în diaspora ortodoxă” rolul diasporei românești, încă din secolul al 18-lea, privind consolidarea unității de neam și de credință. „Inteligența românească în diaspora occidentală a avut nu numai capacitatea de a cultiva dorul de țară, ci inclusiv de a converti, de a deturna un context ostil Bisericii spre un context care este cu totul pozitiv acestei emancipări naționale. […] Diaspora ortodoxă poate să constituie și un teritoriu, și un context în care simțim pulsul viitorului și, dacă suntem atenți la realitatea etno-confesională și la cea eclesială, ne vom pregăti pentru lumea de mâine”, a precizat pr. Patriciu Vlaicu.

Conf. dr. Adrian Lemeni, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, a prezentat în referatul „Mărturisirea uni­tății de credință în contextul riscului deturnării ei prin diferite ideologii”, importanța „cultivării autenticului perspectivei eclesiale”, care propune asumarea unității noastre în Domnul Hristos, pentru a realiza unitatea de credință și de neam. Conferen­țiarul a arătat că provocările contemporane sunt reprezentate de „himera unității promovate în utopiile ideologice în societatea rețea de astăzi”, privind substituirea comunităților umane de rețele virtuale.
Sesiunea s-a încheiat cu comunicarea pr. dr. Dorin Demostene Iancu, director al Arhivelor Patriarhiei Române, „Mitropolia Ungro-Vlahiei în timpul ocupa­ției germane (1916-1918). Între supunere și apărarea dreptei credințe”. Au fost prezentate inge­rințele și excesele autorită­ților de ocupație privind viața bisericească în acei ani.

Ultima sesiune a congresului a avut titlul „Contribuția Bisericii la promovarea conștiinței naționale a poporului român și la făurirea statului român unitar modern”. O sinteză în acest sens a fost realizată de pr. prof. dr. Ioan Moldoveanu, de la Faculta­tea de Teologie „Justinian Patriarhul”, prin prezentarea referatului „Încercări de unire națio­nală de-a lungul timpului. Con­tribuția Bisericii la acestea”. În continuare, lect. dr. Ioan-Augustin Guriță, de la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a explicat rolul Bisericii Ortodoxe, prin tipărirea de carte religioasă, ridicarea de biserici și, mai ales, prin statornicia în credința ortodoxă a clericilor și credin­cio­șilor, la consolidarea unității românești în secolul al 18-lea. Prima parte a sesiunii a 5-a s-a încheiat cu prezentarea referatului „Semnificații culturale naționale și bisericești ale schitului românesc Prodromu din Muntele Athos în contextul renașterii naționale din Balcani (1870-1890)”, de către pr. prof. dr. Mihail-Simion Săsăujan, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București. Au fost aduse în lumină documente din arhiva Ministerului de Externe privind situația românilor din spațiul balcanic și modul de manifestare a sentimentului de apartenență națională prin cultură și cre­dință.

Partea a doua a sesiunii a 5-a a continuat cu prezentarea referatelor „Biserica, temelie a unității de credință și de neam pentru românii ortodocși din diaspora - cazul Peninsulei Italice” al PS Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Italiei; „Biserici și slujitori ai Domnului din Peninsula Balcanică - biserica românească din Corcea, Albania”, de către prof. dr. Adina Berciu-Drăghicescu și prof. dr. Marian Crăciun, de la Universitatea din București; „Imnul național «Deșteaptă-te, române!» - simbol al identității și unității spirituale românești”, de către prof. dr. Vasile Vasile, de la Universitatea Națională de Muzică din București. Fiecare sesiune de lucru a fost urmată de discuții.