Constituirea noilor Adunări eparhiale în Patriarhia Română

Anul 2022 este an electoral în Biserica Ortodoxă Română. Procesul electoral a demarat deja la finele anului trecut la nivelul parohiilor, când s-au actualizat listele Adunărilor parohiale. În luna ianuarie 2022 (fie în ziua de 16, fie în 23), în fiecare parohie din cuprinsul Patriarhiei Române s-a constituit noua Adunare parohială pentru mandatul 2022-2026. În ședința de constituire, fiecare Adunare parohială și-a ales organismele executive, anume Consiliul parohial și Comitetul parohial, cu ajutorul cărora va administra parohia în următorii patru ani. În luna mai (fie în ziua de 5, fie în 12) s-a desfășurat cea de-a doua etapă a procesului electoral în care s-au înnoit Adunările eparhiale din fiecare eparhie a Patriarhiei Române, în cadrul colegiilor electorale preoțești și mirenești.

În fiecare eparhie, cele zece colegii preoțești au ales câte un membru cleric și cele zece colegii mirenești au ales câte doi membri mireni care să reprezinte circumscripția respectivă în următorii patru ani. Astfel, indiferent de rangul eparhiei, arhiepiscopie sau episcopie, și de mărimea ei, Adunarea eparhială este compusă din 30 de membri aleși pentru un mandat de patru ani, o treime clerici și două treimi mireni. Acestora li se adaugă episcopul-vicar sau arhiereul-vicar ca membru de drept și chiriarhul ca președinte.

Următoarea etapă a procesului electoral se desfășoară în luna iunie, în cadrul ședințelor de constituire a noilor Adunări eparhiale. Fiecare Adunare eparhială trebuie să-și înnoiască Consiliul eparhial prin desemnarea, din sânul ei, a nouă membri (trei clerici și șase mireni), pentru a se alătura, pentru un mandat de patru ani, membrilor permanenți ai Consiliului eparhial. Totodată, fiecare Adunare eparhială va de­semna, tot din sânul ei, câte trei reprezentanți (un cleric și doi mireni) care să reprezinte eparhia în Adunarea Națională Bisericească. Potrivit calendarului stabilit, procesul electoral se va încheia în luna iulie 2022, prin convocarea de către Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, în ședința de constituire, a noii Adunări Naționale Bisericești.

Ședința de constituire a noii Adunări eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor

„Adunarea eparhială este organism deliberativ pentru toate problemele administrative, culturale, social-filantropice, economice și patri­moniale ale eparhiei” (art. 90 din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, în continuare Statut). La început de mandat, ședințele de constituire ale Adunărilor eparhiale „vor avea loc, în tot cuprinsul Patriarhiei Române, în curs de 30 zile de la data alegerii, la reședința Episcopiilor și Arhiepiscopiilor respective” (art. 96 din Regulamentul pentru alegerea, funcționarea și dizolvarea organelor deliberative și executive în parohiile, protopopiatele și eparhiile din Patriarhia Română, în continuare ROD).

Convocarea Adunării eparhiale și ordinea de zi

În Arhiepiscopia Bucureștilor, ședința de constituire a noii Adunări eparhiale a fost convocată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în calitatea sa de Arhiepiscop al Bucu­reș­tilor și totodată președinte al tuturor orga­nis­melor din cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor, pentru ziua de joi, 9 iunie 2022. Convocarea s-a făcut prin adresa nr. 5.100/26.05.2022, adică „cu cel puțin 14 zile calendaristice înainte de data fixată pentru ședință” și „cu precizarea ordinii de zi” (art. 93 al. 2 din Statut), fiind trimisă „oficial fiecărui membru ales” (art. 95 din ROD).

Orice lucrare în Biserică se începe cu rugăciune

Potrivit ordinii de zi comunicate, înainte de ședința propriu-zisă, începând cu ora 9:00, în Catedrala Patriarhală se săvârșește Sfânta Liturghie „la care vor participa toți membrii Adunării” (art. 97 din ROD). Apoi, în Sala Europa Christiana din Palatul Patriarhiei, se săvârșește slujba de Te Deum, la care vor participa și membrii Permanenței Consiliului eparhial, protopopii și exarhii din Arhiepiscopia Bucureștilor.

Deschiderea ședinței și organizarea biroului

Ședința de constituire a Adunării eparhiale se va desfășura în Aula Magna Teoctist Patriarhul din Palatul Patriarhiei. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, președintele de drept al Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureș­tilor, va rosti cuvântul de deschidere, după care se va trece la lucrările propriu-zise ale ședinței: „Președintele va desemna provizoriu, cu con­sim­țământul Adunării, doi secretari (un cleric și un mirean); secretarul cleric va face apelul nominal, iar membrii vor depune pe rând mandatele la birou” (art. 98 al. 2 din ROD).

Validarea mandatelor celor 30 de membri aleși ai Adunării eparhiale

Va urma o procedură de verificare a mandatelor celor de 30 de membri aleși. Adunarea eparhială se împarte în două secțiuni, prima fiind compusă din cei 15 membri aleși în circumscripțiile electorale I-V, iar cea de-a doua din cei 15 membri aleși în circumscripțiile electorale VI-X. Membrii celor două secțiuni - fiecare lucrând „sub președinția de drept a celui mai în vârstă membru cleric din sânul său, ­alegând și un raportor” (art. 101 din ROD) - își verifică reciproc mandatele. După această ve­­ri­ficare pe secțiuni, redeschizându-se ședința Adunării eparhiale în plen, „raportorii propun întâi validarea alegerilor făcute în ordine și cu contestațiuni nemotivate”; dacă există și alegeri care au fost contestate și în urma acestei verificări făcute pe secțiuni contestațiile sunt apreciate a fi motivate, actele respectivelor alegeri se „depun pe masa biroului, spre a fi predate pentru examinare comisiunii speciale de organizare și validare, ce se va alege mai apoi de către Adunare” (art. 102 al. 1 din ROD). Dacă în urma propunerilor făcute după verificarea pe secțiuni se constată că au fost validate cel puțin „două treimi” din totalul celor 30 de mandate, „președintele declară Adunarea legal constituită și capabilă a aduce hotărâri valabile” (art. 93 al. 3 din Statut și art. 102 al. 2 din ROD).

Alegeri, desemnări și delegări

După aceea se trece la operațiunile de alegere, desemnare și delegare pe care plenul Adunării eparhiale le face pentru o perioadă de patru ani (potrivit Statutului, mandatul de patru ani constituie regula în Biserica Ortodoxă Română). Aceste operațiuni pot fi grupate în două categorii: 1. Cele privind propria funcțio­nare a Adunării eparhiale; 2. Cele privind funcți­onarea altor organisme bisericești, de la nivel eparhial, de la nivel mitropolitan și de la nivel național.

Alegeri și desemnări privind propria funcționare a Adunării eparhiale

Prima operațiune este alcătuirea în mod definitiv a biroului Adunării, „alegându-se 3 secretari - un cleric și doi mireni”; secretarul cleric fiind desemnat secretar general (art. 103 din ROD). Apoi se trece la stabilirea componenței celor cinci comisii permanente de lucru ale Adunării, pentru întreaga perioadă a mandatului de patru ani: 1. Comisia administrativ-bisericească; 2. Comisia culturală și educațională; 3. Comisia economică, bugetară și patrimonială; 4. Comisia social-filantropică; 5. Comisia organizatorică, juridică și de validare (art. 94 din Statut). „Fiecare din aceste comisiuni este compusă din doi clerici și patru mireni” (art. 104 al. 2 din ROD). Comisiile „vor avea câte un președinte și un raportor din mijlocul lor, desemnați de plen, la propunerea președintelui” Adunării eparhiale (art. 94 din Statut).

Delegări, alegeri și desemnări privind funcționarea altor organisme bisericești

Tot în ședința de constituire, Adunarea eparhială va delega trei dintre membrii săi, un cleric și doi mireni, „ca reprezentanți eparhiali în Adunarea Națională Bisericească” (art. 92 al. 4 din Statut; art. 107 lit. a din ROD).

După aceea îi va alege pe cei nouă membri ai Consiliului eparhial, trei clerici și șase mireni, „la propunerea chiriarhului” (art. 92 al. 5 din Statut; art. 107 lit. b din ROD).

Apoi îi va alege pe cei trei membri titulari ai Consistoriului eparhial și pe cei doi supleanți, tot „la propunerea chiriarhului” (art. 92 al. 6 din Statut; art. 107 lit. c din ROD). Și tot la propunerea chiriarhului va desemna „unu sau doi clerici, după caz, pentru a fi aprobați de Sinodul mitropolitan ca membri ai Consistoriului mitropolitan” (art. 92 al. 7 din Statut).

„Toate alegerile de persoane se fac cu vot nominal, la propunerea președintelui Adunării eparhiale” (art. 108 din ROD).

Închiderea ședinței de constituire a Adunării eparhiale

Procesul-verbal al ședinței de constituire, la fel ca toate celelalte procese-verbale ale lucrărilor Adunării eparhiale, „este semnat de președinte și de secretarii Adunării eparhiale” (art. 93 al. 4 din Statut) și „se va trimite Consiliului eparhial spre executare și păstrare” (art. 111 din ROD), păstrându-se „la secretariatul eparhiei” (art. 93 al. 4 din Statut).

La finalul ședinței de constituire, cuvântul de închidere va fi rostit de președintele Adunării eparhiale, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

* Părintele Alexandru Gabriel Gherasim este membru al Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor