Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Sărbătoarea Nașterii Domnului la Catedrala Patriarhală

Sărbătoarea Nașterii Domnului la Catedrala Patriarhală

Galerie foto (24) Galerie foto (24) Știri
Un articol de: Andrei Butu - 25 Dec, 2020

Nașterea după trup a Mântuitorului Iisus Hristos a fost prăznuită, după tradiție, vineri, 25 decembrie 2020, și la Catedrala Patriarhală din Capitală, unde un număr restrâns de credincioși, potrivit normelor sanitare în vigoare, în bună rânduială și cu multă evlavie au adus slavă Pruncului Iisus. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, și Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai catedralei.

După citirea fragmentului evanghelic al praznicului, de la Sfântul Evanghelist Matei (2, 1-12), care relatează momentul închinării magilor de la Răsărit Pruncului Iisus, precum și oferirea darurilor de către aceștia, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învățătură în care a subliniat faptul că Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos, Care S-a întrupat sau S-a zămislit de la Duhul Sfânt și din Fecioara Maria, este taina pe care se bazează toate celelalte lucrări și minuni săvârșite de Mântuitorul Iisus Hristos. „Această sărbătoare, Nașterea Domnului, este sărbătoarea înomenirii lui Dumnezeu pentru ca omul să devină dumnezeu după har. Fiul Cel Veșnic al Tatălui coboară din slava cerească, ia chip de rob, adică de creatură, de om, și trăiește printre oameni, devenind ceea ce iubea, adică Om. Prin toată învățătura, prin toate minunile săvârșite și mai ales prin răstignirea Sa pe cruce și Învierea din morți și Înălțarea la ceruri întru slavă a pregătit oamenilor calea mântuirii. El este numit de către îngeri la Betleem Mântuitor. Îngerii au binevestit păstorilor de la Betleem că astăzi S-a născut un Mântuitor. Mântuitor înseamnă vindecător și eliberator. Deci, Mântuitorul Iisus Hristos poartă în numele Său lucrarea Sa. El Se numește Iisus, Care înseamnă «Dumnezeu mântuiește» sau «Dumnezeu este mântuitor». Numele lui Iisus a fost descoperit Fecioarei Maria și apoi Dreptului Iosif de către Arhanghelul Gavriil. Iisus poartă în numele Său această vocație, chemarea de a fi Mântuitorul lumii”, a spus Preafericirea Sa.

 Aur, tămâie și smirnă

În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a vorbit despre simbolismul darurilor aduse de magii de la Răsărit, explicând că în acestea se cuprinde simbolic lucrarea Pruncului atunci când El va deveni om matur. „I S-au adus daruri pentru că El este Împăratul veacurilor, Care împreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt a creat universul întreg, toate galaxiile, cerul și pământul. I-au adus tămâie pentru că este Mare Preot. Preoții la Templu aprindeau și ardeau tămâie pe jăratic și tămâiau, pentru că tămâia este simbolul rugăciunii. Acest Prunc este Împărat, dar este și Mare Preot Care Se aduce pe Sine Însuși jertfă prin răstignirea Sa pe Altarul Crucii. I se aduce și smirnă. Smirna era puțin amară la gust și se folosea pentru îmbălsămarea morților. Când Iisus a fost înmormântat, a fost uns cu ulei de aloe și smirnă. Prin smirnă se profețește, se prefigurează moartea Mântuitorului. Trecând prin moarte, a înviat și a dăruit tuturor viața veșnică. De aceea, aceste daruri ale celor trei magi ne arată demnitatea, dar și lucrarea Mântuitorului ca Împărat al veacurilor a Cărui Împărăție nu va avea sfârșit, după cum a profețit Prorocul Daniel și a repetat Arhanghelul Gavriil, spunându-i Maicii Domnului că El va avea o împărăție și Împărăția Lui nu va avea sfârșit”, a reliefat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Preafericirea Sa a subliniat că sosirea magilor ne arată că Iisus Hristos nu a venit în lume doar pentru mântuirea poporului ales, ci a tututor popoarelor, care din depărtări vor veni să se închine Lui, crezând în El ca fiind Mântuitorul lumii: „Cei trei magi reprezentau popoare diferite, nu erau evrei. Magii erau oameni învățați care observau mersul stelelor și interpretau visele pentru a citi care este viitorul. De aceea, ei erau sfătuitori ai regilor, unii dintre acești magi au ajuns ei înșiși regi sau conducători de popoare. Cuvântul «mag», de origine persană, înseamnă om învățat sau sfătuitor, care studiază mersul naturii și citește semnele timpului. Acești magi se numesc în limba slavă «crai», care înseamnă conducător, rege. În Occident, ei sunt numiți «les trois rois», în franceză, cei trei regi. Noi am păstrat cuvântul «magi», așa cum este scris în Evanghelia după Matei, dar în alte limbi ei sunt numiți regi sau crai. Așadar, acești trei magi reprezintă popoarele păgâne care se vor converti la creștinism, care vor crede în Iisus Hristos”.

De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus că de la cei trei magi învățăm să aducem daruri lui Iisus, după cum au adus ei. „Ce înseamnă astăzi aurul, tămâia și smirna? Cum aducem noi daruri asemenea magilor? Aurul reprezintă dreapta și curata credință ortodoxă și faptele bune, izvorâte din iubire sinceră și milostivă. Acestea sunt darurile de aur pe care le aducem în fiecare zi din viața noastră lui Iisus. (...) Tămâia înseamnă rugăciunile noastre zilnice. Prin rugăciune, noi ne îmbogățim cu harul lui Dumnezeu și primim iubirea smerită a lui Hristos, pacea și bucuria Preasfintei Treimi. Smirna înseamnă răstignirea patimilor egoiste ale lăcomiei și dobândirea virtuților. Smirna înseamnă dobândirea iubirii smerite a bunătății. După ce răstignim în noi egoismul, devenim harnici. Transformăm patima lăcomiei în virtutea dărniciei”, a reliefat Întâistătătorul Bisericii noastre.

La final, Patriarhul României i-a felicitat pe toți cei care poartă numele de Cristian, Cristina sau derivate din aceste nume, iar în semn de binecuvântare a oferit celor prezenți Pastorala de Crăciun, câte un cozonac cu nucă, iconițe cu Nașterea Domnului și pachete cu anafură.

Citeşte mai multe despre:   Naşterea Domnului  -   Patriarhul Daniel  -   Catedrala Patriarhala