Creaţiile populare, valori ale neamului românesc

Zilele trecute, la Timişoara a avut loc cea de-a VII-a ediţie a Festivalului condeierilor plugari. Evenimentul a întrunit numeroşi artizani, scriitori şi poeţi ţărani din mai multe zone ale ţării, care duc mai departe cu cinste şi preţuire arta realizată în vatra satului.

A devenit deja o tradiţie în oraşul de pe Bega ca, în cursul lunii iunie, creatori populari din întreaga ţară să se întâlnească în cadrul festivalului organizat la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara. Aceştia aduc cu ei tot ceea ce este mai frumos şi specific zonei de provenienţă, portul popular, obiceiurile, meşteşugurile şi, nu în ultimul rând, cântecele şi poeziile compuse de ei. Evenimentul s-a desfăşurat în cadrul unei gospodării tradiţionale bănăţene, amenajate în incinta muzeului timişorean, şi a cuprins recitări de poezie şi cântec popular, întocmai cum se obişnuia în vechime, în cadrul unei şezători. „Suntem o familie mai mare, noi aici în Banat ţinem de o tradiţie, de aceea ne numim condeieri plugari pentru că avem o istorie. Fenomenul condeierilor plugari este unul istoric, pentru că vorbim de condeieri plugari de acum 100 de ani şi vorbim de cei de astăzi. Cei care au fost au predat mereu ştacheta generaţiilor care au venit. Eu am fost un copil al lor, am crescut în mijlocul lor şi mi-au făcut cinstea să îi reprezint“, a declarat Maria Mândroane, organizatoarea festivalului şi etnolog la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara. Între invitaţii festivalului au fost şi un grup de ţărani din judeţul Mureş, coordonaţi de Maria Borzan, directorul Muzeului Etnografic din Reghin. Aceasta ne-a vorbit despre însemnătatea unui astfel de festival, „tradiţia şi obiceiurile sunt cartea de identitate a neamului nostru, şi dacă nu reuşim să respectăm pe cei care au creat această identitate odinioară, să o păstrăm şi să o ducem mai departe, ne vom pierde în această Europă omogenizată şi de aceea este momentul în care trebuie să ne agăţăm de ceva statornic, de folclor, de creaţia noastră populară. Prin astfel de festivaluri, reuşim aşadar să ducem mai departe tradiţiile noastre, creaţiile noastre populare şi să le transmitem generaţiilor următoare, pentru a rămâne veşnic în rândul valorilor nepieritoare“, a precizat Maria Borzan. Un alt participant la festival este Maria Popa, poet ţăran din judeţul Hunedoara, localitatea Brăniştea. După cum ne-a mărturisit, ceea ce o inspiră şi îi dă putere să scrie este dragostea faţă de satul natal şi faţă de tot ceea ce este frumos. „Am venit la acest festival să aduc cu drag poezie din vatra satului, de la malul drept al Mureşului pentru colegii noştri poeţi populari. De scris, noi, ţăranii, scriem dintotdeauna. Viaţa noastră se împleteşte cu natura şi în comuniune cu natura scriem poezie populară. Ea este cea care ne inspiră, satul este cel care ne dă putere să putem scrie şi aşa cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu talent dat tot de Dumnezeu scriem poezie populară pe înţelesul tuturor, poezie simplă, dar care ne reprezintă“, a mărturisit scriitoarea. Festivalul s-a încheiat cu vizitarea localităţii timişene Biled şi cu un spectacol susţinut de artişti populari din Banat. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Consiliului Judeţean Timiş şi al Primăriei Biled.