Creştinii în Orientul Mijlociu

Agenţia de ştiri Asia News prezintă comunicatul final al Conciliului privind situaţia creştinilor în Orientul Mijlociu ţinut la Vatican. În acesta se regăsesc multe răspunsuri importante la probleme majore cum ar fi: situaţia politică dificilă a regiunii, emigrarea şi relaţiile cu diaspora, antisemitismul şi oprimarea creştinilor. Un alt capitol principal al comunicatului final conţine un apel la adresa instituţiilor de ajutor internaţional pentru asigurarea păcii între Israel şi Palestina, precum şi în Liban sau Irak.

În debutul comunicatului se afirmă că scopul principal al Conciliului a fost unul pastoral datorită situaţiei dificile cu care se confruntă majoritatea creştinilor în regiunea Orientului Mijlociu. În continuare, episcopii prezenţi au subliniat importanţa istorică a regiunii respective în dezvoltarea creştinismului, demonstrând astfel că o eventuală ignorare a acesteia s-ar transforma într-o veritabilă negare a moştenirii creştine din primele veacuri.

Principalul scop al acestui Conciliu a fost pastoral

Printre provocările cu care se confruntă în acest moment Bisericile din Orientul Mijlociu se numără păstrarea unei relaţii strânse între credincioşii păstoriţi, precum şi dezvoltarea unei comunicări eficiente cu celelalte comunităţi creştine. Un alt element dificil se înregistrează din cauza mediului politic instabil, care nu poate asigura corect securitatea oamenilor într-o societate dominată de pluralism religios. Zonele în care creştinii se simt cel mai expuşi sunt Israelul, Palestina, Liban şi Irak. În toate aceste ţări s-au înregistrat acte teroriste la adresa lor. Însă episcopii prezenţi au afirmat că relaţia lor cu celelalte religii este dominată de principiul "apartenenţei la societate". "Misiunea noastră, bazată pe credinţa pe care o împărtăşim şi îndatoririle pe care le avem faţă de ţările unde trăim, ne obligă să contribuim la dezvoltarea acestora ca cetăţeni ai lor, indiferent dacă suntem creştini, evrei sau musulmani." Cu toate acestea, este clar că, în momentul actual, pentru mulţi rezidenţi ai zonei respective, emigrarea este singura soluţie eficientă. Câteva secvenţe ale comunicatului au fost dedicate cetăţenilor musulmani şi evrei, îndemnând la pace şi respect reciproc, elemente respectate doar parţial în regiunea Orientului Mijlociu.

Participarea Bisericilor creştine la viaţa publică

"Creştinii sunt cetăţeni devotaţi şi loiali ţării unde s-au născut. Ei îşi asumă îndatoririle către propria ţară. De aceea considerăm că ar trebui să se bucure de aceleaşi drepturi ale cetăţeniei: libertatea conştiinţei, a cultului, a educaţiei şi a utilizării mass-media." Acestea au fost cerinţele prezentate în comunicatul final cu privire la exercitarea drepturilor primite prin apartenenţa la un stat. În momentul actual, în Orientul Mijlociu, apartenenţa religioasă dictează libertatea exercitării lor. Un alt apel a fost făcut la adresa instituţiilor internaţionale, care ar putea intermedia un dialog eficient în cadrul conflictelor care macină regiunea respectivă. De asemenea, episcopii s-au delimitat de orice încurajare a violenţei. "Condamnăm violenţa şi terorismul, precum şi orice extremism religios, oricare ar fi cauza acestora. Condamnăm toate formele de rasism, antisemitism şi persecuţiile îndreptate împotriva creştinilor şi musulmanilor. Cerem tuturor religiilor să îşi asume responsabilitatea promovării unui dialog între culturile şi civilizaţiile din regiunea noastră, precum şi în întreaga lume."

A VIII-a Conferinţă internaţională dedicată dialogului interreligios

A VIII-a Conferinţă internaţională dedicată dialogului interreligios a început pe data de 19 octombrie 2010. Convocarea ei s-a produs cu ajutorul emirului statului Qatar, Hamad Bin Khalifa Al-Tani. Au participat reprezentanţi creştini, musulmani şi evrei de pe întreg mapamondul. Din partea Bisericilor Ortodoxe au participat: arhimandritul Macarie, reprezentant al Patriarhiei de Ierusalim în Qatar, arhimandritul Filip (Ryabykh), reprezentant al Departamentului de relaţii externe al Bisericii Ortodoxe Ruse, precum şi Mitropoliţii Nikephorus şi Isaia din partea Bisericii Ortodoxe a Ciprului. Din partea Bisericii Ortodoxe Române a participat părintele Sorin Şelaru, consilier patriarhal şi reprezentant al Patriarhiei pe lângă instituţiile europene. Conferinţa a fost deschisă de ministrul justiţiei în Qatar, Hassan Bin Abdulla Al-Ghanim. El a subliniat în cadrul discursului importanţa relaţiilor de pace între naţiuni. Temele principale ale conferinţei, încheiată pe 21 octombrie, au însumat: familia - bază a generaţiilor viitoare şi valorile ei, rolul şi responsabilitatea instituţiilor de învăţământ în predarea valorilor tradiţionale, valorile religioase în curriculumul şcolar, influenţa mass-media şi a tehnologiei noi asupra tinerilor.

Agenţie panortodoxă pentru monitorizarea învăţământului teologic

Implementarea sistemului de învăţământ "Bologna" a oferit un prilej de discuţii şi în cadrul Sectorului Educaţional-teologic. Profesorul Paul Meyendorff, membru al Saint Vladimirâs Orthodox Theological Seminary, a propus recent, în cadrul unei întâlniri ţinute la Joensuu, în Finlanda, dezvoltarea unei agenţii panortodoxe care să monitorizeze calitatea sistemului educaţional ortodox. El a oferit exemplul Asociaţiei Şcolilor Teologice din America de Nord, precum şi planul strategic al instituţiei pe care o reprezintă, însoţit de noul curriculum. La întâlnire au mai participat părintele Rauno Pietarinen, rector al Seminarului Ortodox din Finlanda, arhimandritul Chiril Hovorun, vicepreşedinte al Comitetului Educaţional al Bisericii Ortodoxe Ruse, dr. Konstantinos Kenanidis, director al Academiei Ortodoxe din Creta, precum şi reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe din Finlanda. Următorul workshop este programat în luna aprilie a anului viitor, întâlnirea urmând să se desfăşoare la Academia Ortodoxă din Creta. Atunci vor participa şi reprezentanţi ai şcolilor teologice importante din Europa, precum şi observatori din partea Asociaţiei Şcolilor Teologice. O eventuală decizie pozitivă în vederea creării acestei agenţii ar duce la recunoaşterea mutuală a diplomelor teologice oferite şi ar încuraja colaborarea mai strânsă între universităţile teologice.