În ziua următoare praznicului Nașterii Domnului, când Biserica a celebrat Soborul Maicii Domnului, Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, a săvârșit Sfânta Liturghie la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, înconjurat de un ales sobor de slujitori. În cuvântul de învățătură, ierarhul a tâlcuit Sfânta Evanghelie citită și le‑a vorbit celor prezenți despre cum trebuie trăit creștinește Crăciunul.
Crezul pentru persoanele hipoacuzice
Recent a apărut lucrarea "Mărturisirea de credinţă tradusă în limbajul mimico-gestual liturgic românesc", de către părintele profesor Constantin Onu. Publicată la Editura Academiei Române, noua lucrare are 283 de pagini şi a apărut cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
În cuvântul înainte, Întâistătătorul Bisericii noastre arată utilitatea misionară şi liturgică acestei noi apariţii: "În acest an omagial al Crezului Ortodox şi al Autocefaliei româneşti (2010), binecuvântăm, cu părintească dragoste şi bucurie, publicarea unei cărţi de mare utilitate teoretică şi practică intitulată "Mărturisirea de credinţă, tradusă în limbajul mimico-gestual liturgic românesc", la care a ostenit mult părintele Constantin Onu spre a fi de folos Bisericii noastre. Felicităm pe autor pentru efortul depus în vederea uniformizării slujirii liturgice în spaţiile de cult destinate credincioşilor hipoacuzici, pe care Biserica trebuie să-i ajute permanent să cultive credinţa ortodoxă ca fiind arvuna vieţii veşnice". Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Calinic elogiază de asemenea această lucrare, prin cuvintele: "Mulţumim Bunului Dumnezeu că ne-a ajutat ca în anul 1996 să aducem mângâiere fraţilor noştri deficienţi de auz din Eparhia Argeşului şi Muscelului. Acum, când Biserica Ortodoxă Română se află sub oblăduirea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi trece printr-o perioadă de înnoire, lucrarea de apostolat al zilelor noastre prin această nouă metodă pastorală - comunicarea şi slujirea prin limbajul mimico-gestual -, este momentul ca toţi credincioşii surzi să poată fi organizaţi cultic şi asistaţi religios şi social în cadrul Bisericii Ortodoxe Române". 3.000 de semne noi pentru cultura surzilor La rândul său, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Surzilor din România, Mihail Grecu, a apreciat lucrarea şi misiunea pentru persoanele cu deficienţe hipoacuzice, arătând că toate lucrările editate de părintele Onu sunt documente care autentifică în modul cel mai obiectiv faptul că Biserica Ortodoxă Română nu se mărgineşte numai să contribuie umanitar la opera de educaţie a surzilor. "Dintr-odată, cultura surzilor români se vede îmbogăţită cu aproape 3.000 de semne noi, prin intermediul cărora se transmit mult mai multe noţiuni şi experienţe din sfera sacrului. Nu ne îndoim că aceste cărţi vor fi receptate în comunitatea surzilor din România pentru simplul fapt că, aflându-se în folosinţa preoţilor slujitori în limbajul mimico-gestual în aproape 18 centre locale, un număr semnificativ de surzi vor lua contact cu aceste creaţii, rezultate în urma întâlnirii fecunde dintre valorile ortodoxe şi cultura lor", a spus Mihail Grecu. Exprimarea pe înţeles a învăţăturilor creştine În Argument, autorul spune că această lucrare se adresează întru totul persoanelor care comunică numai prin limbajul mimico-gestual, cu precizarea că, în sistemul educaţional din România, nu există, la această dată, o tehnică de execuţie sau o gramatică normativă pentru acest limbaj. Scopul lucrării este acela de a aduce la cunoştinţa persoanelor surde din România învăţăturile creştine. Mijloacele prin care a fost realizată această lucrare reprezintă o sinteză a cunoştinţelor de limbă specifice celor două culturi - limba română şi cea a comunităţii surzilor din România -, alături de fundamentarea dogmatică a noţiunilor din textul Crezului. Faţă de lucrările de traducere de până acum, "Mărturisirea de credinţă tradusă în limbajul mimico-gestual liturgic românesc" aduce ca elemente de noutate câteva aspecte care ţin de tehnica traducerii şi precizează anumite reguli ale exprimării prin limbajul mimico-gestual. Astfel, pe fiecare unitate lingvistică s-a analizat morfo-sintactic textul-sursă, s-au explicat gesturile în privinţa conceptualizării, semantizării şi execuţiei. De asemenea, s-au explicat caracteristicile morfo-sintactice ale gesturilor, s-au clasificat după structură (simple, compuse, locuţiuni gestuale) şi s-au făcut diseminări ale enunţului mimico-gestual, în sensul că enunţul poate fi un cuvânt sau o propoziţie. Hipoacuzicii radiază cunoaştere, credincioşie, fermitate şi statornicie în mărturisire S-au stabilit reguli privind elemente de topică a enunţului de tipul subiect, predicat, determinanţi, elemente de accent ale comunicării în sensul recuperării în context a subiectului şi structurarea mesajului în funcţie de acesta, elemente de dinamică a enunţului în funcţie de sens, în condiţii de topică fixă a gesturilor în comunicare. "În procesul activităţii de traducere, cel care traduce întâlneşte foarte multe greutăţi. O problemă o constituie sensurile cuvintelor, deoarece din punct de vedere semantic orice cuvânt este o unitate complexă, alcătuită din mai multe nuanţe de sens. O altă problemă pentru traducători o reprezintă "falsele echivalenţe", cuvintele cu aspect sonor asemănător şi sens diferit, numite şi omonime bilingve. Pericolul transpunerii acestor omonime într-un alt limbaj, prin traducerea formei fără o analiză atentă a sensului lor, constă în erorile materiale ce pătrund în textul-ţintă. Aceste aspecte sunt tratate în secţiunea Capcanele şi erorile unei traduceri literale", ne-a declarat părintele Constantin Onu. Noua apariţie este o reuşită pentru că astfel se şi accentuează regula de aur a traducerii unui text în limbajul mimico-gestual, care constă în necesitatea de a converti textul-sursă într-o formă de exprimare vizual-coregrafică. "Credinţa, ca la toate persoanele de pe faţa pământului, vine prin intermediul simţurilor. După cum afirmă şi Sfântul Apostol Pavel, iată că nevăzătorii îşi însuşesc informaţia prin auz, dar şi prin citirea tactilă a alfabetului Braille. Confraţii noştri surzi primesc informaţia într-un câmp vizual, pe care o internalizează şi o mărturisesc gesticulând şi radiind cunoaştere, credincioşie, fermitate şi statornicie în mărturisirea unicităţii dumnezeirii", ne-a mai spus părintele Onu.