Criza actuală - o şansă pentru a progresa în înţelepciune

Data: 31 Mai 2013

Dorim în primul rând să mulţumim Excelenţei Sale José Manuel Barroso pentru invitaţia adresată de a participa la întâlnirea anuală a liderilor religioşi din Europa cu înalţi reprezentanţi ai instituţiilor europene. Tema de anul acesta, care marchează 20 de ani de la introducerea prin Tratatul de la Maastricht din 1992 a conceptului de cetăţenie europeană, este una actuală, deoarece crizele multiple care afectează Europa azi diminuează încrederea cetăţeanului în proiectul Europa unită.

Prosperitatea pusă sub semnul întrebării

Uniunea Europeană este un experiment unic, aflat în construcţie, pe baza unei sinteze de valori: libertatea, statul de drept, democraţia, drepturile omului, solidaritatea ş.a. Idealul sau proiectul european iniţial avea două aripi sau motivaţii majore care i-au permis să se înalţe foarte mult. Aceste două motivaţii erau pacea şi solidaritatea între statele Europei. Iar motorul care a propulsat cu forţă proiectul european a fost prosperitatea materială, ca urmare a unei creşteri economice susţinute. Însă ultimii ani au arătat că prosperitatea Europei a slăbit din cauza mai multor crize: criza economico-financiară, criza socială şi criza de credibilitate a instituţiilor. Oricum, când motivaţia prosperităţii materiale imediate slăbeşte, ea trebuie completată cu o motivaţie spirituală sau morală solidă, care să promoveze corectitudinea, echitatea, eradicarea corupţiei, a fraudei şi a evaziunii fiscale în societate.

Criza actuală - un apel la înţelepciune şi solidaritate

Criza economică actuală cere statelor membre şi tuturor cetăţenilor europeni moderaţie şi vigilenţă în folosirea banilor şi cheamă Uniunea Europeană să progreseze în înţelepciune şi solidaritate, adică să răspundă noilor probleme apărute ca tensiuni majore între criza economică şi credibilitatea politică, între politicile de austeritate şi nevoia de creştere economică, între libertatea individuală şi solidaritatea socială, între identitatea naţională şi unitatea globală, între tradiţie şi secularizare, între criza familiei şi diminuarea natalităţii, între criza vieţii spirituale şi degradarea vieţii sociale. În faţa acestor tensiuni, care creează adesea confuzie şi incertitudine în rândul cetăţenilor europeni, trebuie promovate mai intens coresponsabilitatea şi cooperarea între statele membre ale Uniunii, dar şi dialogul Uniunii cu cetăţenii europeni, insuficient informaţi sau insuficient motivaţi, pentru a susţine proiectul european. Pe de altă parte, Uniunea Europeană nu este iubită când emite şi unele recomandări care afectează negativ identitatea culturală şi religioasă tradiţională a cetăţenilor europeni sau când nu reuşeşte să intensifice încrederea cetăţenilor europeni în programele elaborate de ea.

De aceea, credem că este necesară implicarea mai activă a cetăţenilor în iniţiative europene. În acest sens, de pildă, Patriarhia Română sprijină activ o iniţiativă cetăţenească europeană (instrument devenit posibil prin Tratatul de la Lisabona - art. 11 (4) din TUE), care se numeşte „Unul dintre noi“ şi urmăreşte ridicarea nivelului de protecţie juridică în Uniunea Europeană a demnităţii umane, a dreptului la viaţă şi a integrităţii fiecărei fiinţe umane de la concepţie.

România fiind statul membru al Uniunii Europene cu cei mai mulţi creştini ortodocşi, Biserica Ortodoxă Română încurajează cooperarea şi solidaritatea europeană

În contextul crizei actuale, Bisericile din Europa contribuie deja la dezvoltarea solidarităţii sociale, în special în ţări puternic afectate de criză, ca Grecia şi Cipru. În România, Biserica dezvoltă proiecte cu finanţare europeană în domeniul incluziunii sociale, al educaţiei copiilor şi tinerilor, în domeniul restaurării monumentelor istorice, religioase şi civile, şi chiar în domeniul agriculturii. Recent, a fost semnat un protocol de colaborare între Patriarhia Română şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România cu scopul de-a încuraja folosirea fondurilor europene pentru dezvoltarea agriculturii prin diverse programe. Sperăm din partea Uniunii Europene ca aceste fonduri destinate agriculturii să crească în viitor şi pentru România.

Un proiect comunitar major cere convingeri puternice

În concluzie, criza actuală cheamă toate statele Europei şi pe toţi cetăţenii europeni la mai multă coresponsabilitate, cooperare şi solidaritate, adică la mai multă unitate. Liderii religioşi din Europa pot contribui, de asemenea, la depăşirea crizei actuale prin apelul la coresponsabilitate şi solidaritate, prin rugăciune şi acţiune, prin cultivarea speranţei şi încrederii în efortul comun de-a ameliora situaţia actuală.

Totuşi, într-o lume aflată în proces de globalizare rapidă, când în societate totul se schimbă prea rapid din punct de vedere tehnic, economic şi politic, un mare număr de oameni găsesc în religie un reper major de continuitate şi de conservare a identităţii spirituale şi culturale, etnice sau naţionale. Iar diversitatea spirituală şi culturală a Europei este marea sa bogăţie care trebuie păstrată, chiar dacă nu poate fi cuantificată economic sau financiar. În acest sens, dialogul Uniunii Europene cu Bisericile, comunităţile religioase şi filosofice este în acelaşi timp un act democratic şi de respect pentru cetăţenii europeni, pentru credinţa şi cultura lor, indiferent de prosperitatea lor materială.

Vă mulţumesc pentru atenţie!

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Cuvânt rostit la Întâlnirea anuală a liderilor religioşi din Europa cu înalţi reprezentanţi ai instituţiilor europene, Bruxelles, 30 mai 2013.