La opt ani de la trecerea la Domnul a vrednicului de pomenire Arhiepiscop Justinian Chira, cel care a păstorit Eparhia Maramureșului și Sătmarului mai bine de un sfert de secol (1990‑2016), miercuri, 30 octombrie,
Crucea Eroilor de pe Caraiman a fost resfințită
Crucea comemorativă a Eroilor români din Primul Război Mondial, de pe platoul din apropierea Vârfului Caraiman din Munții Bucegi, a fost resfințită luni, 30 noiembrie 2020, de sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, cu ocazia finalizării proiectului de restaurare și reabilitare a monumentului istoric. După slujba de sfințire, săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal, delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la acest eveniment, a urmat un ceremonial militar la care au participat militari din toate unitățile de vânători de munte ale Armatei României.
De la altitudinea de 2.291 de metri, crucea impresionantă de pe platoul din apropierea Vârfului Caraiman din Munții Bucegi, ridicată între anii 1926 şi 1928 la inițiativa regelui Ferdinand I și a reginei Maria, devenită simbol național și reper al Văii Prahovei, le aduce aminte tuturor celor care străbat drumul ce leagă Ploieștiul de Brașov sau urcă, în drumeții, potecile Munților Bucegi, de jertfa eroilor neamului din Primul Război Mondial care au căzut pe câmpurile de luptă.
Cu 8 luni înainte de termenul graficului de lucrări prevăzut, Crucea comemorativă a Eroilor români din Primul Război Mondial a fost resfințită în zi de sărbătoare, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți, clerici militari și diaconi. La evenimentul organizat de Ministerul Apărării Naționale, administratorul legal al monumentului, cu prilejul sărbătorii Zilei Naționale a României, au participat generalul Nicolae-Ionel Ciucă, ministrul apărării naționale, primarul orașului Bușteni, Mircea Corbu, membri din conducerea Armatei Române, precum și militari din toate unitățile de vânători de munte ale Armatei României, care au purtat steagurile de identificare ale acestora.
Un simbol al credinței, sacrificiului și luptei pentru apărarea neamului
În cuvântul de învățătură rostit, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon a subliniat faptul că monumentul istoric resfințit reprezintă un simbol al credinței, al sacrificiului și al luptei pentru apărarea neamului nostru. „Este grăitor pentru valorile neamului nostru faptul că monumentul ce aduce aminte aici de jertfa eroilor este reprezentat printr-o cruce, ceea ce arată credința puternică, speranța și încrederea în Dumnezeu, fundamente certe ale curajului și ale hotărârii tuturor eroilor noștri de a lupta chiar cu prețul vieții. De aici, de la această impresionantă înălțime, de unde parcă îmbrățișăm cu privirea întreaga noastră țară, remarcăm demnitatea, onoarea și profundul simț al istoriei cu care ostașii români au luptat nu pentru glorie trecătoare, ci pentru ca pământul țării noastre să fie liber de orice asuprire, pentru ca idealul de secole al tuturor românilor, crearea României Mari, să nu rămână doar un vis, ci să se împlinească frumos. Având credința străbună în suflete, cu sfânta cruce la gât, pe toate câmpurile de bătălie, cu vitejie și cu speranță, soldații români au mărturisit în duh de jertfă contemporanilor lor și lumii întregi că nu poți călca în picioare demnitatea unui neam de voievozi. Acești eroi ai neamului nostru au menținut vie credința în vremuri de restriște, chiar de epidemii distrugătoare, ca și aceasta prin care trecem și noi. În aceste dificile timpuri, flacăra speranței niciodată nu piere”, a reliefat Înaltpreasfinția Sa.
În continuare, au rostit alocuțiuni generalul Nicolae-Ionel Ciucă, ministrul apărării naționale, și primarul orașului Bușteni, Mircea Corbu. Într-un peisaj de poveste, cu întreg platoul acoperit de un strat de zăpadă, a urmat un moment solemn, în cadrul căruia au fost depuse coroane și jerbe de flori de către militari.
Reabilitarea cu fonduri europene a monumentului, de către Ministerul Apărării Naționale, a început în anul 2018, însă lucrările propriu-zise s-au desfășurat pe parcursul a 11 luni, preponderent în perioada caldă, când timpul a permis deplasarea muncitorilor și urcarea materialelor necesare finalizării acestui proiect.
În cadrul amplului proces de restaurare au fost sablate tronsoanele metalice, soclul și platforma de acces la monument, iar o altă lucrare a constat în acoperirea anticorozivă a întregii structuri metalice. În interior au fost montate lămpi electrice şi instalații de iluminat, iar la subsol a fost realizată instalația de ventilație. Totodată, au fost organizate două săli de expoziții: prima este amenajată la parter și este dedicată Primului Război Mondial, eroilor neamului și bătăliilor de pe Valea Prahovei; la etaj, prin a doua expoziție, este rememorată edificarea monumentului din perioada 1926- 1928. În seara zilei de 14 septembrie 2020, de sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, luminile au fost aprinse pentru prima dată pe monument după începerea lucrărilor de restaurare.
Crucea de pe Caraiman are 39,30 m înălţime şi 7 m lungimea fiecărui braţ orizontal, intrând în Cartea Recordurilor drept cea mai înaltă cruce metalică din lume amplasată pe un vârf montan.
În anul 2018, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a sfințit piatra de temelie a bisericii cu hramurile „Înălţarea Sfintei Cruci”, „Înălţarea Domnului” şi „Schimbarea la Faţă a Domnului”, ce urmează să se construiască pe platoul Munților Bucegi.