Ne întoarcem în istoria medicinei românești pentru a portretiza o personalitate puțin cunoscută, dar pe care memoria Marelui Război o reține ca fiind unul dintre cei mai buni și devotați medici ai perioadei de
26 Iun, 2024
x
Ne întoarcem în istoria medicinei românești pentru a portretiza o personalitate puțin cunoscută, dar pe care memoria Marelui Război o reține ca fiind unul dintre cei mai buni și devotați medici ai perioadei de
În 28 noiembrie 2023 s‑au împlinit 160 de ani de la nașterea generalului Eremia Teofil Grigorescu (1863‑1919), la Golășei, astăzi parte a orașului Tg. Bujor din județul Galați, supranumit în presa vremii
Militarii români şi-au apărat întotdeauna cu bravură țara. Dar nu numai atât. Atunci când vremurile au cerut-o, au luptat pentru întreaga lume. Numai în cimitirul din Soultzmatt,
Duminică, 31 octombrie 2021, la Biserica „Sfântul Nicolae” din Onești a avut loc reînhumarea celor 23 de eroi căzuți în Primul Război Mondial (1916‑1918). Osemintele au fost așezate într‑o criptă
După ce, în luna august, au călătorit în Polonia, la cimitirele militare unde se află morminte ale eroilor români din Primul Război Mondial, părintele protosinghel Athanasie Ulea, preot misionar la Centrul
În ultima perioadă, în diaspora românească au avut loc mai multe evenimente deosebite. Acestea au inclus vizitarea a numeroase cimitire poloneze în care îşi dorm somnul de veci soldaţi români căzuţi în
O expoziţie de fotografie documentară şi mărturii din Primul Război Mondial, intitulată „Miracolul de la Mărăşeşti - 6 august 1917”, a fost vernisată, ieri, la Mausoleul Eroilor din Focşani. Expoziţia or
Primul Război Mondial a însemnat sacrificii imense pentru România, care au fost răsplătite cu unirea vechilor provincii româneşti cu patria-mamă. Mulţi preoţi ortodocşi români au avut o contribuţie la acest
Instituţia capelanilor era la începutul secolului trecut o noutate pentru România, iar implicarea ţării noastre în Primul Război Mondial a însemnat un început şi pentru preoţii care au însoţit trupele în
Crucea comemorativă a Eroilor români din Primul Război Mondial, de pe platoul din apropierea Vârfului Caraiman din Munții Bucegi, a fost resfințită luni, 30 noiembrie 2020, de sărbătoarea Sfântului Apostol
Crucea Eroilor Neamului de pe Muntele Caraiman a fost construită pentru a cinsti memoria eroilor căzuţi la datorie în Primul Război Mondial, în luptele împotriva armatelor Puterilor Centrale. Crucea
Celebrarea Centenarului Primului Război și al Marii Uniri constituie un excelent prilej de rememorare a faptelor înaintașilor noștri, de aducere aminte și de transmitere pentru generațiile viitoare a modului în care România s‑a clădit pe jertfe, suferință și, mai ales, pe credință în Dumnezeu, pe principii, valori și solidaritate a întregii societăți românești. Aducem în atenție un episod al istoriei noastre din neuitatul an 1918, când românii au trăit de la o extremă la alta, de la umilitoarea și înrobitoarea pace de la Buftea‑București, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulie din ziua de 1 decembrie.
Istoria României are în panoplia sa o multitudine de figuri politice, unele rămase în memoria colectivă prin contribuția lor substanțială la dezvoltarea țării, iar aici ne raportăm la generația pașoptistă și la cea care a făcut România Mare, altele dimpotrivă, au eșuat în încercarea de a guverna țara și au contribuit la periclitarea dezvoltării națiunii române. Unul dintre personajele încadrate în prima categorie este, fără îndoială, Alexandru Averescu (1859-1938).
Primul Război Mondial a antrenat zona Oituzului de două ori în lupte aprige în care mii de soldați și-au dăruit viața pentru apărarea pământului strămoșesc. După crâncenele bătălii din toamna anului 1916, dealurile ce mărginesc valea Oituzului aveau să fie din nou răscolite de obuzele artileriei în ceea ce istoria a consemnat drept Bătălia de la Oituz. Pe aici, românii au demonstrat că „nu se trece”, oprind ofensiva trupelor austro-ungare și nemțești ce doreau să prindă ca în clește Armata română și să o scoată din luptă.
România a intrat în Primul Război Mondial în noaptea de 14 spre 15 august 1916, pentru a-i dezrobi pe românii din Transilvania. În primele săptămâni, Armata Română a înaintat destul de uşor în
În anul când a obținut licența la Facultatea de Teologie din București, ale cărei cursuri le-a urmat între 1912 şi 1916, tânărul absolvent Constantin Tomescu, în vârstă de 26 de ani, s-a angajat voluntar
Data de 15 august are, în mentalul colectiv ortodox, o semnificaţie importantă, prin sărbătoarea care este legată de această dată: Adormirea Maicii Domnului. Din punct de vedere istoric, 15 august (respectiv 28 august potrivit calendarului gregorian, care în 1919 intră în vigoare în țara noastră) reprezintă momentul mobilizării Armatei române, după Consiliul de Coroană de la Bucureşti, din 14/27 august 1916. Astfel, România se alătura Antantei participând la Primul Război Mondial, hotărându‑se astfel, după doi ani de neutralitate, să fie de partea Franţei şi a aliaţilor acesteia.
La Palatul Brukenthal poate fi vizitată expoziţia „Relaţii româno-franceze în Primul Război Mondial (1914-1918)”, organizată în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu şi Academia Forţelor
Până pe 24 august, la Casa Albastră din Piaţa Mare a Sibiului poate fi vizitată Expoziţia "100 de ani de la Primul Război Mondial", organizată de Muzeul Naţional Brukenthal, în parteneriat
