Cum să postim?

Ne aflăm în Postul Naşterii Domnului, prilej cu care l-am rugat pe pr. prof. dr. Nicolae D. Necula, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă "Justinian Patriarhul" din Bucureşti, să ne vorbească despre rânduielile bisericeşti referitoare la această perioadă.

Părinte profesor, care este semnificaţia Postului Naşterii Domnului?

Am început, cu ziua de 14 noiembrie, Postul Crăciunului sau Postul Naşterii Domnului, unul dintre cele patru posturi de durată din timpul anului bisericesc. Acest post începe la 15 noiembrie şi durează până la 24 decembrie, inclusiv. Pentru începutul acestui post, se lasă sec în seara zilei de 14 noiembrie, ziua de pomenire a Sfântului Apostol Filip. Dacă această sărbătoare cade într-o zi de miercuri sau vineri, atunci se lasă sec cu o zi mai devreme, aşa cum a fost situaţia în acest an.

Postul Naşterii Domnului are o durată de 40 de zile şi ne aminteşte de postul ţinut de Moise pe Muntele Sinai, înainte de primirea tablelor Legii, fiind un îndemn pentru creştini de a se pregăti, prin post şi rugăciune, pentru primirea Mântuitorului Iisus Hristos pentru a aduce Legea cea nouă şi mântuirea neamului omenesc.

Care sunt rânduielile bisericeşti referitoare la acest post?

În ordinea importanţei, Postul Crăciunului este al doilea după Postul Sfintelor Paşti. În ceea ce priveşte felul postirii, Postul Crăciunului este mai uşor decât cel al Paştilor, asemănându-se cu cel al Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. În conformitate cu normele şi rânduielile bisericeşti, aflate în pravile, în mănăstiri se ajunează, adică nu se mănâncă nimic, în zilele de luni, miercuri şi vineri, până la săvârşirea slujbei Ceasului al IX-lea, adică până la orele 15:00-16:00. După aceste ore se poate consuma hrană uscată, adică pâine, turte, covrigi, fructe uscate, poame, seminţe sau legume fierte, fără untdelemn. În zilele de marţi şi joi, se pot consuma legume şi zarzavaturi fierte, la care se adaugă untdelemn şi vin. În zilele de sâmbătă şi duminică, este permis şi consumul de peşte, până la 20 decembrie, când postul devine aspru. Dacă în zilele de luni, marţi şi joi, din perioada acestui post, cade o sărbătoare a unui sfânt mai important, care are în rânduiala slujbei Doxologie mare, atunci se dezleagă la peşte, iar dacă aceste sărbători cad în zilele de miercuri şi vineri, atunci se dezleagă numai la untdelemn şi vin, dar se mănâncă o dată pe zi. Dacă în zilele de miercuri şi vineri cade o sărbătoare a unui sfânt cu Priveghere, cum ar fi Sfântul Ierarh Nicolae (6 decembrie) sau Sfântul Ierarh Spiridon (12 decembrie) sau una dintre sărbătorile care sunt hramuri de biserică, în aceste zile se dezleagă la untdelemn, peşte şi vin. Pentru praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului, se dă totdeauna dezlegare la peşte, indiferent în ce zi din săptămână ar cădea această sărbătoare.