„Cuvioasa Parascheva adună popoarele ortodoxe în rugăciune şi unitate”

Între cele 24 de biserici din ­Capitală care o au ca ocrotitoare pe Sfânta Cuvioasă Parascheva se numără şi Paraclisul istoric al Reşedinţei Patriarhale. Cu prilejul hramului acestui sfânt locaş de rugăciune, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt de învăţătură, în care a vorbit despre viaţa Sfintei Cuvioase Parascheva ­de la Iaşi, despre istoricul ­cinstirii moaştelor sale, precum şi ­despre Acatistul sfintei.

Întâistătătorul Bisericii noastre a precizat că Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iaşi este foarte ­populară nu doar la români, ci şi la alte popoare ortodoxe, precum grecii, sârbii şi bulgarii. Preafericirea Sa a subliniat că Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iaşi nu trebuie confundată cu Sfânta Muceniţă Paraschevi din Roma, prăznuită în fiecare an în Biserica Ortodoxă la data de 26 iulie: „Sfânta Muceniţă Paraschevi a trăit în secolul al 2-lea, era originară din Roma şi de aceea se mai numeşte şi Romana. Ea este prăznuită mai ales în sudul Greciei. În partea de nord a Greciei este mai populară Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Epivata Traciei, din zona Constantinopolului. Această Sfântă Cuvioasă Parascheva a trăit în prima parte a secolului al 11-lea şi a trecut la Domnul pe la anul 1030 sau 1035. S-a născut într-o familie de oameni credincioşi în Epivata Traciei. Astăzi, localitatea se află lângă oraşul Selim Paşa în Turcia şi acolo unde a fost satul Epivata se mai află doar o biserică în picioare închinată Sfântului Mare Mucenic Gheorghe”. 

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre familia Sfintei Cuvioase Parascheva. „Tatăl sfintei se numea Nichita. Numele mamei nu a fost reţinut de istorie. Părinţii aveau doi copii, pe Sfânta Cuvi­oasă Parascheva şi un băiat, care mai târziu a învăţat carte multă şi s-a făcut călugăr, devenind Episcop al Maditului şi se numea Eftimie. A fost şi el trecut în rândul sfinţilor şi este pomenit în ­ziua de 5 mai a fiecărui an: Sfântul Eftimie, Izvorâtorul de Mir. Tatăl lor, Nichita, a murit când cei doi copii aveau doar câţiva ani, astfel încât Parascheva şi ­Eftimie - numele lor sunt călugăreşti, nu ştim care au fost numele lor de botez - au crescut sub grija mamei. Pe când Sfânta ­Parascheva avea 15 ani a murit şi mama sa şi, atunci, împreună cu fratele ei au împărţit averea lor săracilor. Apoi, tânăra a dorit viaţă deosebită de rugăciune, de laudă adusă lui Dumnezeu. Încă din copilărie, ea era mult rugătoare, mult postitoare şi mult milostivă”, a spus Preafericirea Sa. 

„Mult folositoare pentru toate categoriile de oameni”

De asemenea, Patriarhul României a amintit de faptul că Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva se deosebeşte de celelalte Acatiste ale sfinţilor deoarece consemnează în mod concentrat ajutorul pe care ea îl oferă celor care o cinstesc cu evlavie.

„În acest Acatist nu se vorbeşte despre viaţa Sfintei Cuvioase Parascheva, ci despre faptul că ea este mult folositoare. Se aminteşte despre ajutorul pe care ea îl oferă de-a lungul veacurilor celor care vin şi îl cer. Ea este mult folositoare întrucât îi ajută pe creştini să păstreze dreapta credinţă, credinţa ortodoxă, îi ajută să se curăţească de patimi egoiste, să se vindece de boli, îi ajută în necazuri, încercări şi împrejurări grele şi îi ajută pe cei nedreptăţiţi de judecătorii răi. Dar Sfânta Parascheva îi ajută şi pe agricultori ca să se bucure de roadele muncii lor, trimiţând ploi mănoase şi apărându-i de anumite pagube. Ea este mult folositoare pentru toate categoriile de oameni. În mod ­deosebit, studenţii de la Iaşi şi elevii vin să-i ceară ajutorul mai ales în perioada examenelor. Sfânta Parascheva a trecut la Domnul la vârsta de 25 sau 27 de ani, deci a fost o tânără cu viaţă sfântă din copilărie şi până la moarte a fost rugătoare şi şi-a sfinţit sufletul şi trupul prin post şi rugăciune, prin milostenie şi prin multă binefacere”, a reliefat Patriarhul României. 

Întâistătătorul Bisericii noastre a precizat că Sfânta Cuvioasă Parascheva este o sfântă care adună popoarele ortodoxe în rugăciune şi unitate şi că în România există aproape 500 de biserici închinate ei. „În Bucureşti, în mod surprinzător de plăcut există 23 de biserici care au ca hram sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva. Împreună cu acest paraclis al Reşedinţei Patriarhale, care a primit şi rangul de mănăstire de maici, cu ocrotirea Sfintei Cuvioase Parascheva, alături de Sfântul Gheorghe şi alţi ocrotitori, în Bucureşti ar fi 24 de biserici închinate ei (...). Anul acesta s-a întâmplat ceva nemaiîntâlnit în istorie, şi anume, au fost opriţi să vină la sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva credincioşii care nu locuiesc în municipiul Iaşi. Este foarte trist că această pandemie a impus reguli atât de stricte şi că autorităţile au luat măsuri atât de radicale, deoarece, în general, 80% din pelerinii care în fiecare an veneau la Iaşi erau din afara oraşului şi numai 20% erau pelerini din Iaşi. De aceea, Sfânta Cuvioasă Parascheva este prăznuită cu o anumită tristeţe, pentru că nu toţi credincioşii din ţară care ar fi dorit să fie astăzi la Iaşi au această posibilitate”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Preafericirea Sa i-a îndemnat pe credincioşi ca în această perioadă să intensifice rugăciunile către Sfânta Parascheva: „Să ne ajute, să ne izbăvească de molima aceasta, de pandemie, şi să ne dăruiască bucuria de a retrăi sărbătoarea pomenirii ei în toată frumuseţea şi plinătatea ei”.

La final, Preafericirea Sa a urat tuturor celor care poartă numele de Parascheva sau Paraschiv ani mulţi cu sănătate şi ajutor de la Dumnezeu.