Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri De ce apare şi cum se manifestă sindromul dislipidemic

De ce apare şi cum se manifestă sindromul dislipidemic

Un articol de: Doina Dumitriu - 03 Feb 2011

Sindromul dislipidemic reprezintă creşterea lipidelor (grăsimilor) în sânge. O parte dintre lipidele prezente în organism sunt colesterolul, fosfolipidele, trigliceridele.

Colesterolul este o substanţă utilă organismului în formarea membranelor celulare, a unor vitamine, a unor hormoni. Colesterolul are două surse: o parte se formează la nivelul ficatului, din grăsimile din alimentaţie, iar o altă parte provine direct din alimentaţia care conţine colesterol.

Este normal ca organismul să conţină colesterol, dar în anumite limite. În situaţia în care colesterolul din sânge creşte peste valorile normale, apare hipercolesterolemia, care duce la ateroscleroză, caracterizată prin depunerea de grăsimi, deci şi de colesterol pe pereţii arterelor, care, în final, îngustează şi chiar obturează arterele, ducând apoi la infarct sau la accident vascular cerebral.

Pentru a putea fi transportat în sânge, colesterolul este legat, în ficat, de proteine transportoare, în final rezultând lipoproteinele. Dintre acestea, două sunt mai importante:

- LDL, numit şi colesterol "rău", care duce la apariţia leziunilor aterosclerotice, apoi la îngustarea vaselor de sânge. Cu cât valorile LDL sunt mai mari, cu atât riscul de boală cardiacă este mai mare;

- HDL, numit şi colesterolul "bun", transportă colesterolul din diferite organe înapoi la ficat, ceea ce duce la eliminarea lui din organism, deci protejează vasele de sânge. Dacă valorile HDL sunt scăzute, riscul de boală cardiacă este mai mare.

Trigliceridele (TG) sunt grăsimi care provin din alimentaţie sau din organism. Foarte important de ştiut este că valorile crescute ale colesterolului nu produc simptome. Persoanele sedentare, obeze sau supraponderale, care au o alimentaţie nesănătoasă (cu multe grăsimi, puţine legume şi fructe), cu rude ce au valori crescute ale colesterolului trebuie să-şi dozeze nivelul colesterolului din sânge. Foarte important este să se ştie că persoanele tinere, dar cu greutate corporală scăzută, pot avea colesterol crescut.

Dozarea profilului lipidic (colesterolul LDL, HDL colesterolul, trigliceridele), în cazul persoanelor trecute de 20 de ani, trebuie făcută cel puţin o dată la cinci ani. Dacă valorile obţinute la prima determinare sunt anormale sau există factori de risc cardiovascular asociaţi, atunci dozările trebuie făcute mai des, la indicaţia medicului.

Important pentru copiii care provin din familii cu risc crescut de boli cardiovasculare este faptul că trebuie să-şi controleze nivelul de colesterol din sânge. Pentru adulţi, valorile normale ale colesterolului sunt: LDL <100 mg/dl, HDL> 60 mg/dl, TG< 150 mg/dl.

Pentru copiii între 4-19 ani şi valorile normale sunt: colesterolul total <170 mg/dl, LDL< 110 mg/dl.