„De moştenirea Gojdu nu poate dispune nici statul român, nici cel maghiar“

▲ IPS Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului şi preşedintele Fundaţiei „Gojdu“ din Sibiu, adresează un apel Senatului româniei pentru soluţionarea problemei fundaţiei amintite ▲

Într-o scrisoare publicată în data de 13 februarie, pe site-ul oficial al Mitropoliei Ardealului, IPS Laurenţiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului (foto), adresează un apel către membrii Comisiei Juridice a Senatului României pentru soluţionearea statutului Fundaţiei „Gojdu“ din Sibiu. În textul amintit, IPS Mitropolit Laurenţiu Streza, ca preşedinte al Fundaţiei „Gojdu“, face acest apel către înalţii demnitari din Parlamentul României, „în numele celor 15 ierarhi ortodocşi din Transilvania, Banat şi Ungaria şi a celor peste 4.500.000 de români ortodocşi, beneficiari ai testamentului marelui binefăcător, care cu preţuire şi încredere, cer sprijinul aleşilor noştri din Camera Superioară a Parlamentului pentru soluţionarea corectă a prevederilor testamentare, privitoare la Fundaţia «Gojdu» spre a ne împlini datoria în faţa lui Dumnezeu şi a înaintaşilor noştri“.

Acordul dintre România şi Ungaria nu respectă prevederile testamentare

Scrisoarea reprezentanţilor Mitropoliei Ardealului arată că noua fundaţie, care a fost înfiinţată printr-un acord între Guvernul României şi cel al Ungariei contravine legii şi prevederilor testamentare ale militantului Emanuil Gojdu. „Din punct de vedere legal şi moral, de moştenirea Gojdu nu poate dispune nici statul român, nici cel maghiar, aceasta nefiind proprietate de stat, ci proprietate privată. De aceea, nici noi, Biserica din Transilvania, care cunoaştem tratatul bilateral cu vecinii noştri, nu avem dreptul să renunţăm la un bun care nu este al nostru, ci aparţine credincioşilor noştri. Am fost surprinşi că în Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare, prin înfiinţarea unei noi fundaţii, care va dispune de întreaga moştenire a lui Emanuil Gojdu, din Ungaria şi România, s-a exclus moştenitorul testamentar, prevăzut în art. 7 din Testament, adică acea parte «a naţiunii române din Ungaria şi Transilvania, care ţine de legea răsăriteană ortodox㻓, se menţionează în document.

Mitropolia Ardealului este „singura moştenitoare legală“

„Constatăm cu regret că acest Acord anulează practic Acordul dintre România şi Ungaria din 1937, ratificat de Parlamentele ambelor ţări, care este în vigoare şi care, la ora actuală, este temeiul juridic în virtutea căruia Fundaţia «Gojdu» poate intra în posesia moştenirii testamentare. După cum se ştie, voinţa testamentară a decis ca averea să fie administrată de o fundaţie românească permanentă, Fundaţia «Gojdu», pusă sub patronajul Mitropoliei Ardealului, prin Mitropolitul şi «episcopii orientali ortodocşi». Dreptul la moştenire şi administrare a proprietăţilor, conform testamentului, îl are această Fundaţie „Gojdu“, care, din 1996, şi-a reluat activitatea la Sibiu. Potrivit hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) din 4 aprilie 2003, Fundaţia «Gojdu» este recunoscută de către BOR ca singura moştenitoare legală a bunurilor patrimoniale naţionalizate de cele două state comuniste - Ungaria şi România - în 1952“, continuă scrisoarea.

Statul trebuie să apere drepturile românilor

În final, Mitropolia Ardealului apreciază „demersurile statului român pe lângă statul ungar pentru redobândirea patrimoniului mobil şi imobil, însă, aşa cum toate Bisericile de etnie maghiară din Transilvania şi-au revendicat toate moştenirile, se cuvine şi este drept şi moral ca statul român, prin Guvern şi Parlament, să apere şi drepturile românilor ortodocşi din Ungaria şi Transilvania, prevăzute numai pentru ei în Testamentul lui Emanuil Gojdu“, arătând că de hotărârea Comisiei din Senat depinde viitorul istoricei fundaţii.

▲ O fundaţie pentru tinerii ortodocşi

„Fondaţiunea lui Gojdu“ a fost înfiinţată în 1870 de mitropolitul Andrei Şaguna, prin testamentul pe care Emanuil Gojdu l-a autentificat la Budapesta la 4 noiembrie 1869. Fundaţia oferea burse de studii românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria. Fundaţia urma să administreze bunurile moştenite, acordând burse din dobânzi şi venituri stabilite în perioade de câte 50 de ani. În acest fel, Gojdu a exprimat valabilitatea obligatorie a testamentului său cel puţin până în anul 2070, fără a prevede lichidarea lui în acel an. Totodată, era prevăzută interzicerea vânzării surselor productive ale patrimoniului, precum şi transpunerea sa în bani până în anul 2070, conservându-l astfel ca sursă productivă pentru cei 200 de ani de activitate.

Patronată de Mitropolia Ardealului

La 14/19 august 1880, au fost adoptate „Statutele Fundaţiunii lui Gojdu“, care reprezentau, alături de Testamentul din 4 noiembrie 1869, documentele juridice care reglementau activitatea Fundaţiei. Conform Testamentului, din Reprezentanţa Fundaţiei făceau parte mitropolitul ortodox român al Ardealului şi toţi episcopii ortodocşi români din Ungaria şi Transilvania, alături de „încă trei bărbaţi civili“. Între 1998 şi 2004 s-au purtat discuţii între Guvernul României şi cel al Ungariei, încercându-se restituirea patrimoniului Fundaţiei „Gojdu“. În 2005, Guvernul Tăriceanu a încheiat cu Guvernul maghiar un act juridic prin care patrimoniul a fost re-naţionalizat, Fundaţia „Gojdu“ a fost desfiinţată, iar Testamentul „anulat“. Prin acest act s-a înfiinţat „Fundaţia Publică Româno-Ungară «Emanuil Gojdu»“, persoană juridică lipsită de orice bază documentară şi în contradicţie cu voinţa testamentară a lui Emanuil Gojdu.