De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
„De relaţia cu Dumnezeu depinde mântuirea noastră”
Sâmbătă, 20 iulie 2013, în ziua prăznuirii marelui Proroc Ilie Tesviteanul, obştea de monahii a Mănăstirii Miclăuşeni a serbat hramul Centrului Social-Cultural „Sfântul Ilie”, instituţie înfiinţată de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei pentru administrarea castelului şi a parcului de la Miclăuşeni.
Sfânta Liturghie cu ocazia sărbătorii hramului a fost oficiată în Biserica „Buna Vestire” a Mănăstirii Miclăuşeni, printre preoţii slujitori numărându-se arhim. Nichifor Horia, stareţul Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi şi exarhul administrativ al Arhiepiscopiei Iaşilor, şi arhim. Hrisostom Rădăşanu, consilierul educaţional al Arhiepiscopiei Iaşilor. Răspunsurile la strană au fost date de obştea mănăstirii.
„Nu trebuie să ne încurcăm viaţa cu lucrurile deşarte”
Predica a fost rostită de arhim. Hrisostom Rădăşanu, care a enumerat principalele învăţături duhovniceşti ce decurg din viaţa marelui Proroc Ilie Tesviteanul: „Ce învăţăm noi de la Sfântul Proroc Ilie? În primul rând, faptul că există doar un singur Dumnezeu adevărat şi o singură credinţă adevărată. Chiar numele Ilie înseamnă «Domnul este Dumnezeul meu». Există o singură credinţă adevărată, şi nu pentru că am descoperit noi asta, nu pentru că ne-am dat noi cu părerea asupra acestui lucru, nu pentru că ne-am întâlnit într-un parlament al credinţei şi am votat care este credinţa cea adevărată şi cum trebuie noi să credem, ci pentru că Dumnezeu, în nespusa Sa iubire de oameni, S-a revelat, întinzându-ne nouă mâna şi spunându-ne: «Bună! Eu sunt Dumnezeu şi acestea sunt lucrurile pe care voi trebuie să le credeţi despre Mine pentru a avea o relaţie». Credinţa noastră nu este o credinţă inventată de noi, ci una arătată de Însuşi Dumnezeu. Al doilea lucru pe care îl învăţăm de la Sfântul Proroc Ilie e că, dacă există un Dumnezeu adevărat care ni S-a revelat şi ne-a spus cum este El, atunci nu are rost să ne pierdem vremea cu alţi dumnezei, cu alte credinţe, păreri, perspective, asupra unui lucru atât de clar şi atât de important. Nu trebuie să ne încurcăm viaţa cu lucrurile deşarte. Există în relaţia cu Dumnezeu o seriozitate, pentru că de această relaţie depinde mântuirea noastră, şi o frumuseţe aparte, pentru că ce poate fi mai deosebit decât să te pregăteşti încă din această viaţă pentru o întâlnire atât de grozavă cu Cel care te-a creat? Al treilea lucru pe care îl învăţăm de la Sfântul Proroc prăznuit în această zi este că nu suntem singuri. Când Prorocul se plânge lui Dumnezeu că este un om bătrân şi neputincios şi că trebuie să vorbească şi preoţilor, şi poporului necredincios, Dumnezeu îi spune că nu este singurul dreptcinstitor, ci că mai sunt în popor 7.000 de bărbaţi care nu şi-au plecat genunchiul înaintea lui Baal. Din acest episod ne dăm seama că atunci când ni se pare că suntem singurii buni rămaşi, singurii în stare să facem lucrurile cele bune, Dumnezeu ne arată că mai sunt câţiva ca noi, primind astfel putere. Al patrulea lucru pe care îl învăţăm astăzi este că oricât de tulburată ar părea această lume şi oricât de împotrivitoare, noi nu trebuie să ne temem. Atunci când noi vedem în jurul nostru numai răutate, numai minciună, numai lipsă de orice sens, trebuie să-L căutăm pe Dumnezeu în liniştea sufletului nostru, după cum Dumnezeu nu i s-a arătat pe munte lui Ilie în sunet de trâmbiţă puternică sau de vânt năprasnic, ci în suflare ca de zefir, ca de vânt subţire. La fel cred că s-a întâmplat şi la slujba de astăzi, când liniştea din sufletul fiecăruia s-a întâlnit cu liniştea rugăciunii celuilalt. Un ultim lucru pe care doresc a-l menţiona este acela este că Sfântul Proroc Ilie este respectat şi iubit pentru că mesajul său nu trece odată cu trecerea vremurilor, arătându-se din aceasta că Dumnezeul nostru nu este doar un Dumnezeu de duminică sau de sărbătoare, ci un Dumnezeu viu şi omniprezent”.
La final, părintele arhimandrit Nichifor Horia a adresat mulţumiri stavroforei Mihaela Stroescu, stareţa Mănăstirii Miclăuşeni, şi monahiei Parascheva Călmăţuianu, cordonator al Centrului Social-Cultural „Sfântul Ilie”, pentru activitatea socială, culturală şi duhovnicească desfăşurată în mod ireproşabil.
Despre hramul Centrului Social-Cultural „Sfântul Ilie” ne-a oferit câteva cuvinte monahia Parascheva Călmăţuianu: „Spre deosebire de hramul principal al mănăstirii noastre, sărbătoarea Bunei Vestiri, putem spune despre sărbătoarea Centrului nostru că este un hram mai mic, mai intim, în care putem gusta din plin bucuria slujbelor săvârşite şi bucuria duhovnicească a momentului şi în care nu trebuie să ne ocupăm foarte mult de problemele organizatorice, ca în cazul hramurilor extinse”.